Chiuiesti, tărâm Ortodox

Am revenit pe meleaguri chiuiestene cu ocazia Sfintei Sarbatori a Nasterii Mantuitorului. Cu aceasta ocazie doresc sa urez tuturor prietenilor si cititorilor care m-au incurajat si sustinut, dar si tuturor romanilor, Un An Nou mai bun si multa sanatate spirituala si trupeasca!

Vizita la Manastirea Sf. Ana de la Rohia

Un loc incarcat de istorie, amintiri, frumuseti si iubire de Dumnezeu.

HRISTOS SE NAŞTE ÎNTR-O LUME DIN CE ÎN CE MAI PUŢIN CREŞTINĂ

PASTORALĂ LA NAŞTEREA DOMNULUI

Hristos Se naşte în lume în fiecare decembrie, umplând unora inimile de bucuria sfântă a păstorilor aflaţi pe câmpul Betleemului, altora de prudenţa discretă a magilor, iar altora chiar de circumspecţia, cu totul nejustificată atunci, a lui Irod. În ceea ce ne priveşte, însufleţiţi de entuziasmul păstorilor, dar luând aminte şi la îndreptăţita îngrijorare a magilor, dorim a face, la acest ceas de sărbătoare, cu durere dar şi cu realism, câteva consideraţii asupra stării societăţii şi a lumii noastre din ce în ce mai puţin creştine. Aceasta, întrucât am ajuns să întâlnim astăzi tot mai mulţi creştini fără Dumnezeu, oameni lipsiţi de morală şi credincioşi fără Biserică.

Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,

1. Din punct de vedere doctrinar, nu putem să nu constatăm lipsa tot mai acută a lui Dumnezeu şi a învăţăturii Sale din societatea în care trăim. Astfel, dacă până nu demult El era Cel care îi alegea pe conducători şi îi ungea cu „ungere sfântă”, urmând ca aceştia să călăuzească poporul pe căile Sale, acum alegerea se face zice-se de popor, de către un popor care neglijează tot mai mult căile Lui. Aşa au putut ajunge la cârma unor ţări monştri gen Hitler ori Stalin, care s-au întors apoi împotriva propriilor „alegători”, prin instaurarea dictaturii!…

Cât priveşte învăţătura mântuitoare a Domnului, aceasta a fost transformată tot mai mult în simplu obiect de studiu, variantă de lucru ori chiar element de vitrină, prea puţini fiind aceia care au înţeles că poruncile Lui trebuiesc iubite şi trăite, nu doar admirate şi interpretate sau, şi mai rău, ignorate ori chiar sfidate.

2. Sub aspect moral, nu putem să nu recunoaştem că lumea devine, pe zi ce trece, tot mai necreştină, preceptele sfinte de altădată fiind considerate acum hilare, retrograde ori demodate. Astfel, desfrâul, concubinajul şi păcatele împotriva firii au ajuns să fie considerate fireşti; avortul, „călcarea pe cadavre” şi uciderea bunului nume al aproapelui au devenit căi „juste” şi aproape unanim utilizate; iar lăcomia, pizma şi ipocrizia au ajuns „virtuţi” la modă şi indispensabile unei lumi din ce în ce mai nesincere.

Câţi dintre tineri mai preţuiesc astăzi fecioria? Câţi dintre cei căsătoriţi mai acordă cuvenita valoare fidelităţii conjugale? Câţi dintre bărbaţi nu cad astăzi pradă alcoolului? Câte dintre femei nu săvârşesc avort? Câţi dintre noi nu alergăm disperaţi după bogăţii, în timp ce Hristos a fericit sărăcia (Lc. 6, 20)? Câţi nu ne punem nădejdea numai în noi înşine, deşi Domnul ne-a arătat că „fără de El nu putem face nimic” (In. 15, 5)? Ei bine, toate acestea ne arată nouă cât de creştini sau, mai bine zis, de necreştini suntem!…

3. Sub aspect practic, societatea noastră tinde astăzi să rămână doar declarativ creştină. Bisericile, dacă pentru cei mai mulţi au rămas doar simple instituţii de încreştinat, cununat şi înmormântat oameni, pentru alţii reprezintă vechi „muzee”, iar slujitorii lor inutili angajaţi ai statului, ce oficiază ceremonii ancestrale cu iz medieval.

Deşi, în mod public, dar ipocrit, se face uz de creştinism şi de valorile sale, prin viaţa personală cei mai mulţi semeni de-ai noştri se dezic de el, ori îl tratează ca pe un bun al celorlalţi, în timp ce alţii − de-a dreptul inamici ai lui − nu se sfiesc să îl atace pe faţă în fel şi chip, proclamându-l păgubos, retrograd şi, pentru aceasta, chiar periculos.

Dragii mei,

Nu spun toate acestea ca să ne întristăm ori să ne demobilizăm la un ceas de sărbătoare ca acesta! Nu trebuie să disperăm! Dacă pe Hristos au căutat să-L ucidă contemporanii Săi încă din leagăn, şi pe urmaşii Săi îi vor prigoni, ne-a prevenit El (In. 15, 20)! E necesar, însă, să conştientizăm felul în care ne folosim libertatea şi în ce fel de lume am ajuns să trăim, căci dacă în comunism lupta se ducea pe faţă, acum “lupii” ce vor a sfâşia creştinismul au îmbrăcat piei de oi!… Să învăţăm a-i cunoaşte pe aceştia! Să ne deprindem a-i demasca şi a le zădărnici planurile perfide de descreştinare a unei lumi pentru care Hristos S-a întrupat în istorie! Să cerem ajutorul Pruncului Sfânt, născut pe pământ pentru a aduce pace şi bunăvoire (Lc. 2, 14), şi atunci lupta noastră se va putea dovedi biruitoare!

Să sărbătorim Crăciunul cu Hristos, făcând învăţătura Sa crez de nezdruncinat al vieţii noastre, iar exemplul Său model demn al petrecerii noastre, nelăsându-ne nicicum derutaţi de curentele ce caută a ne înstrăina de adevăratul şi mântuitorul creştinism adus în lume încă de acum 2000 de ani de Pruncul Sfânt născut în ieslea Betleemului!

Al vostru întru Domnul povăţuitor,

† SEBASTIAN

EPISCOPUL SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR

sursa

Deschide uşa creştine

scuipând spre Apus

Cândva a fost găsită o inscripţie în închisoarea din Schissenlbourg: Cu Hristos suntem liberi şi aici, iar fără El şi libertatea este închisoare. ( Mitropolitul Antonie Bloom)

În fiecare decembrie mă întreb: Ce am făcut din 89 până acum?
Din toată inima, fără ezitări, pot da un singur răspuns: am căutat libertatea. Asta am făcut în tot ce am trăit: în gândire, în simţire, în iubire, în lume...
Libertatea este sarea vieţii: fără ea viaţa nu are gust de viaţă ci de...
....coca-cola, hamburger, cipsuri, vodcă cu diazepam, bere la doză, etnobotanice...
.... şi miros de parfumuri de cocote, de benzină, de pizzerie, de frişcă artificială, de odorizant de cameră, de arome identic naturale...
şi aspect de orice în pungă de plastic, de clădiri din oţel şi sticlă, de geam fumuriu, de stradă spălată matinal de vomă cu detergent...
şi sunet de deth metal, de cafenea, de automobil de lux, de drujbă Husqvarna, de înjurături ale unor minori care ar face să paralizeze facial un birjar, de automat pentru cafea şi de bancomate....
Am căutat libertatea pentru că revoluţia din 89 n-a făcut decât să schimbe ţinuta puşcăriaşilor şi mobilierul din celule, în primul rând să le bage televiziune prin cablu. Căci televizorul e o sculă superdeşteaptă: anihilează nevoia de libertate....
De 20 de ani, în România, există o unică şi fatală criză: tot scade preţul la libertate. FĂRĂ HRISTOS EA NICI N-AR MAI EXISTA. FĂRĂ BISERICĂ EROII AR RĂMÂNE ŞOMERI ŞI LIBERTATEA AR FI CA O SPECIE RARĂ, PE CALE DE DISPARIŢIE. BISERICA ESTE REZERVAŢIA ÎN CARE SE MAI CONSERVĂ...
Dacă în 89 mai existau încă români care să considere că libertatea merită orice preţ, chiar preţul vieţii, astăzi, nimeni nu mai este interesat de ea. TOŢI OAMENII AU IMPRESIA, O PUTERNICĂ ŞI FOARTE COLORATĂ IMPRESIE, CĂ SUNT LIBERI! Şi că singura problemă este ce să facă, cum să se folosească de ea.
Eu cred că în 89 ne-am căpătat doar dreptul de a ne căuta libertatea.
Pentru acest drept unii au murit pe străzi, iar cei cuminţi ascunşi în case au ieşit după masacru, să se înfrupte din acest drept. NUMAI CĂ LAŞII NU ŞTIU SĂ FIE LIBERI, SUNT IMPOTENŢI SUFLETEŞTE, CĂCI LIBERTATEA SE POATE AVEA, PĂSTRA şi TRĂI DOAR PRIN JERTFĂ: LIBERTATEA E PENTRU CEI CURAJOŞI.

Trăim acum în ţara laşilor liberi, a laşilor care au pus mâna pe libertate. Iar ei nu pot decât mutila, stâlci şi înjosi libertatea, după chipul şi asemănarea lor; de aceea libertatea noastră este hidoasă, monstruoasă, de coşmar: suntem un popor de depresivi tocmai din pricina acestei libertăţi fără libertate, acestei libertăţi asasinate mişeleşte şi transformată în manechin al tuturor formelor de laşitate... Şi ne mai mirăm că au fobia martirilor şi eroilor, că nu vor să-i recunoască pe muceniciii închisorilor comuniste şi pe adevăraţii eroi ai revoluţiei sau că distrug prin manuale ca nişte cataloage de supermarket, toată istoria bărbătească, heterosexuală, a românilor... Ne mai mirăm de efeminarea societăţii şi de groteştile carnavaluri ale homosexualilor... Dacă e ceva ce le repugnă laşilor este bărbăţia, virilitatea sufletului, tăria inimii...
Căci laşitate este să trăieşti din inerţie, să te supui tuturor experimentelor ca un animal de laborator, să faci sluj la toate ideologiile şi la toate guvernele lumii... Viaţa noastră tinde să devină un singur şi deplin eufemism... Iar libertatea, cel mai bun pretext pentru a fi încarceraţi... Cea mai sigură închisoare...
Singurile uşi pe care le-a deschis Revoluţia din 89 sunt cele ale Paradoxului: tirania libertăţii, drepturile omului care-l fac neom, copii părinţi, iubirea care ne transformă în desfrânaţi, viaţa care ucide, hrana care ne face piele şi os ( de cancer), etc.
Iar în paradox nu poţi trăi: poţi doar înnebuni...

Singura ieşire din paradox rămâne Crucea: moartea care junghie moartea...
Iisus cel Răstignit: sfârşitul paradoxului şi începutul adevăratei libertăţi....
Nu întâmplător întrebările lui 89 vin înainte de Crăciun....

Sursa: Oameni si Demoni

Lumina din lumina

In ziua de Craciun am facut o vizita fulger la "Iluminatii" din Ivanda, pentru o colinda si o revedere binemeritata. In plina ploaie si vijelie, soarele a gasit de cuviinta sa strapunga norii si sa creeze o fanta de lumina chiar deasupra minunatei biserici ortodoxe sarbe din Ivanda. Am fotografiat cu telefonul mobil si impartasesc cu voi aceasta vedere minunata. Doamne ajuta!

Urare

"..În tara lui Lerui-Ler/ Nãzuiesc un colt de cer/ De-oi gãsi, de n-oi gãsi,/ Nimenea nu poate sti/ Singur Lerui-Ler."

Nichifor Crainic

Duhule Sfant, te rog sa-i ajuti si sa-i ocrotesti pe cei care citesc aceaste randuri, te rog sa-mi binecuvintezi familia, prietenii, rudele si pe cei pe care ii iubesc, iar acolo unde exista durere, te rog sa le daruiesti pacea si mila Ta, acolo unde exista indoiala, te rog sa le inspiri o incredere innoita prin Harul Tau, unde exista o nevoie, te rog sa le-o implinesti. Binecuvinteaza-le Tu caminul, familia, munca, da-le Intelepciune si Lumina in viata lor. Binecuvanteaza-i cand pleaca si cand se intorc acasa, mergi inaintea lor si deschide-le calea. Calauzeste-i si ocroteste-i clipa de clipa in toata viata lor. Fa ca pentru fiecare Craciunul sa fie deosebit acolo in suflet macar. Duhule Sfint, iti multumesc ca tu vei face mai mult decit iti pot eu cere..si ca le vei da mai mult decat le pot ura!

Craciun fericit!

PS. Nu am compus eu urarea asta, desi marturisesc ca mi-ar fi placut sa fie asa! Oricum, subscriu. Doamne ajuta!

Mesajul lui Ahmadinejad de Craciun

Excelent mesajul presedintelui Iranului, Mahmud Ahmadinejad, adresat de Craciun poporului iranian si lumii. "Daca Hristos ar fi fost astazi pe pamant, fara indoiala ca El s-ar fi aliat cu oamenii de rand, in opozitie cu puterile agresive, dusmanoase si expansioniste... Daca Hristos ar fi fost astazi pe pamant, fara indoiala ca El ar fi inaltat steagul justitiei si dragostei pentru umanitate, pentru a se opune atatatorilor de razboaie, ocupantilor, teroristilor si agresorilor din intreaga lume".

O, CE VESTE… UITATA! sau: UNDE ESTE HRISTOS DE CRACIUN?

In ciuda aparentelor, Hristos Se naste si astazi intr-o lume in mare parte la fel de indiferenta fata de El ca si cea a Israelului de acum 2000 si ceva de ani. Nasterea Sa lasa inimile celor mai multi oameni de pe fata pamantului, ba chiar a multora dintre cei botezati si imbisericiti, mai reci decat pestera care L-a gazduit.

Daca incercam o privire mai profunda, vom observa ca cei mai multi dintre noi (si nu vorbesc acum de copii) nu-L asteptam pe Hristos. Am asteptat si asteptam “Craciunul”, dar nu pe Hristos! Am asteptat zilele libere, veselia specifica, voluptatea cumparaturilor, masa bogata, cadourile, atmosfera “feerica”, prilejurile de a petrece, de a ne distra… Am asteptat Craciunul ca sa ne bucuram mai curand fara Hristos, dar in ziua… lui Hristos. I-am rapit, I-am confiscat Darul, L-am ucis ca sa ne folosim linistit, liberi si dupa pofta noastra de acest Dar. Asa cum, de altfel, facem cu lumea intreaga, de El creata, pe care o credem a noastra, cu vietile noastre, de El daruite si de El rascumparate cu scump Sangele Sau, pe care iarasi le traim… pentru noi si ca si cum noi am fi stapanii, iar nu Dumnezeu…

Unde e Hristos in toata zarva petrecerilor si a meselor festive de acum? Unde e Hristos in multimea programelor TV murdare, la care toti privesc obligatoriu si “cu religiozitate“, a emisiunilor cu aceleasi muzici lumesti si dracesti, cu aceleasi discutii stupide, cu acelasi strat gros de sclipici al superficialitatii si trivialitatii, cu aceleasi glume proaste si cu aceleasi hahaieli grosolane, cu aceiasi nuri femeiesti expusi nerusinat ca si in toate celelalte zile ale anului, dar… acum si mai dihai, ca deh, “e sarbatoare“…

Vezi tot articolul, de mare actualitate, preluat de pe Razboi intru Cuvant.

Papa Benedict: Criza economica poate ajuta crestinii sa redescopere adevaratele valori ale Craciunului

Criza economica mondiala poate aduce mai putine cadouri de Craciun, dar Papa Benedict al XVI-lea considera ca aceste vremuri grele pot ajuta la redescoperirea simplitatii si solidaritatii specifice sfintei Sarbatori, redusa de multi la un simplu schimb de bunuri de consum, relateaza AP, citata de HotNews. Papa Benedict si-a exprimat speranta ca actuala criza financiara va ajuta oamenii sa se concentreze asupra semnificatiei spirituale a Craciunului, cand crestinii din intreaga lume sarbatoresc nasterea lui Iisus Cristos, in pesterea din Bethleem. Benedict al XVI-lea afirma ca aceasta criza va ajuta credinciosii sa redescopere ceea ce el numeste "caldura, simplitatea, prietenia si solidaritatea" - adevaratele valori ale Craciunului. Reflectiile Suveranului Pontif asupra efectelor crizei economice au fost facute in cadrul intalnirii traditionale a Papei cu pelerinii si turistii, care a avut loc miercuri, la Vatican.Sursa Ziua

Craciunul este despre Cristos, nu despre daruri

Arhiepiscopul de Guatemala, Cardinalul Rodolfo Quezada Toruno, i-a chemat pe credincioşi să nu reducă Crăciunul la “un schimb de daruri” şi să ţină cont de faptul că “Cristos trebuie să fie singurul punct central al celebrărilor de Crăciun”.

În îndemnul său pastoral pentru Advent şi Crăciun prelatul spune: “nu se poate să reducem Crăciunul la un moment al cumpărăturilor extraordinare, la schimbul de daruri, la o sărbătoare pentru copii sau la o simplă scuză pentru celebrări profane”. Creştinii trebuie “să vadă timpul Adventului ca o călătorie spirituală spre Crăciun şi să nu se lase înghiţiţi de atmosfera consumeristă a acestor vremuri”. Cardinalul a mai spus că ieslele de Crăciun trebuie să devină “mici altare domestice, locuri de rugăciune şi reflecţie”.

I-a încurajat pe guatemalezi să fie austeri în celebrarea Crăciunului, “imitându-l pe Cristos, care s-a născut, a trăit şi a murit în sărăcie”. “Un bun creştin nu trebuie niciodată să cadă în moda societăţii consumeriste”. “A considera lucrurile materiale superflue ca fiind necesare şi a le achiziţiona cu orice preţ este o nouă formă de sclavie”, a adăugat prelatul. “Fie ca noi toţi să găsim în această sărbătoare un alt motiv de consecvenţă cu credinţa noastră, în viaţa personală, familială şi socială”. Sursa: Catholica via laurentiudumitru.ro/blog/.

Conspiratia Craciunului

Vin sarbatorile, incep cumparaturile, mare atentie la cartile de credit. Cartile de credit au un termen de 17 pana la 21 de zile in care trebuiesc achitate pentru a nu platii dobanda usturatoare de circa 20%.
Fii atent la o mare teapa :

• ai balanta zero pe intai ale lunii si cheltuiesti in prima zi 1000 EUR
• pe 2 platesti bancii inapoi 999 EUR, ramai dator cu 1 EUR bancii
• daca nu platesti si acest rest 1 EUR in cele 17 sau 21 de zile de gratie banca iti va aplica dobanda pe toata suma vehiculata, respectiv pe toti 1000 EUR pe toata perioada si nu doar pe 1 EUR cum ai fi tentat sa crezi si cum ar fi fost normal

Sursa: http://schimbarea.blogspot.com