La fiecare patru ani, după alegeri, avem parte de o înlocuire masivă de directori. În regii, direcţii, agenţii, inspectorate, apar oameni noi, mulţi fără nici o legătură cu domeniul respectiv. Ce impact credeţi că are acest fenomen asupra economiei naţionale şi a vieţii sociale?
Într-adevăr, instituţiile politice şi administrative create la noi după 1989 sunt deosebit de volatile şi instabile, deoarece structura lor este bulversată cu brutalitate de către cei care câştigă periodic scrutinurile electorale la nivel local sau central. Această restructurare, având drept unic scop satisfacerea unor interese de tip clientelar, a devenit tot mai agresivă şi mai lipsită de scrupule, mai ales în ultimii opt ani.
S-a ajuns la un adevărat record: după instalarea unui nou guvern, indiferent care ar fi acesta, în ţara noastră sunt rapid instalaţi 50-60 de mii de noi „manageri” în instituţiile guvernamentale, invocându-se nenumărate false motive. În aceste condiţii, cei înlocuiţi nu sunt, de regulă, managerii sau funcţionarii corupţi sau incompetenţi, ci mai degrabă cei care nu au pile sau ocupă, spre ghinionul lor, funcţii care tentează nenumăraţii oportunişti imbecili şi vulgari care parazitează partidele de „tip nou” create la noi în ultimii ani...
Din păcate, aceaste primeniri intempestive ale instituţiilor statului nu determină eliminarea sau marginalizarea găştilor clientelare ale partidelor învinse în alegeri. Acestea supravieţuiesc prin obedienţă, prin traseism politic sau şantaj.
Există şi în ţările occidentale aceste boli ale democraţiei. Amploarea acestora este însă incomparabil mai mică. De exemplu, în instituţiile guvernului SUA, viitoarea administraţie Obama va substitui cel mult 2000 de manageri şi funcţionari publici, în timp ce PNL şi PD-L au înlocuit, în ultimii patru ani, câteva zeci de mii!
Dacă, prin reducere la absurd, în România s-ar limita la 2000 numărul de funcţionari care pot fi numiţi pe criterii politice, atunci 99,99% din actualii membri ai preşedinţiei, parlamentului şi guvernului s-ar lasa de politică!
Autor:Prof.Dr.Nicolae Taran
http://www.opiniatimisoarei.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu