vineri, 11 februarie 2011
Totusi, cine a castigat?
miercuri, 2 februarie 2011
Pasari de prada
joi, 27 ianuarie 2011
Dupa Tunisia, Egiptul in strada
Portretul lui Gamal, progenitura prezidentiala, distrus de protestatari.
Multimea are timp sa se roage, intre doua atacuri.
Protestul continua.
foto:Sky News
vineri, 1 mai 2009
1 MAI

În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria constructiilor, au demonstrat, cerînd reducerea timpului de lucru la 8 ore. Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federatiei Sindicatelor din Statele Unite si Canadei (precursoarea Federatiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor si Tîmplarilor a initiat introducerea unei rezolutii care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, si după 1 mai 1886“, sugerîndu-se organizatiilor muncitoresti respectarea acesteia. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanti au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. Însă, cea mai mare demonstratie a avut loc la Chicago, unde au mărsăluit 90.000 de demonstranti, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au cîstigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului. Dar, ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai tîrziu, în Piata Heymarket din Chicago. Numărul grevistilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstratii, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajatilor de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick“. Politia a intervenit, 4 protestatari au fost împuscati si multi altii au fost răniti. În seara aceleasi zile, a fost organizată o nouă demonstratie în Piata Heymarket. Din multime, o bombă a fost aruncată spre sediul politiei. Au fost răniti 66 de politisti, dintre care 7 au decedat ulterior. Politia a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, din care cîtiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhisti, care apartineau unei miscări muncitoresti promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecati. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franta si Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 5 dintre acestia au fost condamnati la spînzurătoare si 3 cu închisoarea pe viată. Sapte ani mai tîrziu, o nouă investigatie i-a găsit nevinovati pe cei 8. Mult mai tîrziu, au apărut dovezi conform cărora, explozia a fost o diversiune, pusă la cale chiar de către un politist.Sursa.
vineri, 10 aprilie 2009
Exercitiu de imaginatie
- Populatia tarii ar iesi in strada, protestand impotriva guvernului Basescu-Boc, guvern ce nu face nimic pentru a guverna tara asta, pentru a o scoate din criza, pentru a creea locuri de munca?
- Tinerii tarii ar protesta violent impotriva parlamentului Romaniei, institutie care nu este interesata de a asculta glasul tarii, impotriva adoptarii codurilor-fantoma, a cipurilor biometrice?
- Basescu si Boc s-ar trezi asediati in palatele lor de multimi care le cer demisia, reprosandu-le ca se folosesc de Romania ca de propria feuda, imbogatindu-se din banii nostri, ai contribuabililor?
- Tot ce se intampla in Moldova s-ar fi intamplat in Romania?
joi, 9 aprilie 2009
Vestul nu e interesat deloc de situatia din Moldova

miercuri, 8 aprilie 2009
Criminalii Noii Ordini Mondiale
joi, 2 aprilie 2009
Vom plati pentru criza lor? Da!

Lucrurile stau cu totul si cu totul altfel. Acei oameni isi vad democratiile in pericol, isi vad drepturile cetatenesti restranse, isi vad slujbele pierdute, isi vad investitiile lor de o viata furate de o mana de bancheri si politicieni. Deodata, valorile in care au crezut o viata intreaga (familie, crestinism, drepturi ) se prabusesc sub tavalugul globalizarii, sub spectrul Noii Ordini Mondiale, a unui viitor guvern mondial, a unei dictaturi mai cumplite decat cea comunista sau national-socialista. Din pacate, pentru a putea justifica instaurarea acestui tip de dictatura, au nevoie de violente. Scenariul a mai fost folosit cu succes in'89 in Romania. Dumnezeu sa ne ajute!
luni, 23 martie 2009
Proteste spontane si violente?

Eu le-as raspunde sa-si caute alt loc de munca, ca previziunile lor sunt de doi bani. Romanii nu prea au antecedente in sensul asta si probabil Romania va "sta la rand" in urma tarilor vestice, care se confrunta anual cu miscari puternice de protest.
miercuri, 18 februarie 2009
Vocile noastre nu conteaza: Vom avea pasapoarte cu Cip Biometric
Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au respins, miercuri, cererea mai multor ONG-uri pentru suspendarea ordonantei privind introducerea pasapoartelor biometrice, anunta ProTv. Coalitia Impotriva Statului Politienesc, prin reprezentantii sai, Asociatia Adevar si Dreptate, Asociatia Civic Media si Cabinetul de Avocatura Mihai Rapcea au sustinut, in urma cu o saptamana, in fata judecatorilor, ca ordonanta privind introducerea pasapoartelor biometrice incalca drepturi din Constitutia Romaniei, precum cel la viata privata si dreptul la religie. In urma cu doua saptamani, sute de persoane s-au adunat pe Dealul Mitropoliei, pentru a-si sustine cauza si pentru a impiedica aparitia acestor pasapoarte. Oamenii sunt convinsi de faptul ca o data cu aparitia noilor acte o sa vina si Apocalipsa, iar numerele din instrumentul de bara contin semnul diavolului. ziua.ro.Se implinesc cele scrise in scriptura.
joi, 5 februarie 2009
Europa iese in strada. Romania sta cuminte
Bulgaria, Grecia, Letonia, Islanda, Marea Britanie şi Germania sunt afectate de frământări sociale. Guvernele europene se confruntă cu un val de proteste, muncitorii cerând protecţie faţă de competiţia străină, pe măsură ce situaţia economică se deteriorează.În condiţiile în care şomajul în cele mai mari ţări ale Uniunii Europene este în creştere sau ameninţă să crească, mai rapid decât oricând după anii ’30, grevele, demonstraţiile şi blocarea drumurilor au intrat în cotidian.
„Lumea se concentrează deocamdată pe criza financiară, nefiind conştientă încă de faptul că situaţia începe să devină o criză a şomajului, care este o adevărată «bombă cu ceas» socială”, a declarat Sharan Burrow, şefa Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor din Comerţ. Sursa:Adevarul
luni, 19 ianuarie 2009
Va lua foc Europa de Est?
Letonia, Lituania si Estonia au parte, in aceste zile, de cele mai puternice proteste de strada din 1991 incoace, cand s-au eliberat de sistemul sovietic. Acum, protestele sunt cauzate de cumplita criza economica ce a lovit tarile cu cel mai inalt ritm de crestere din Uniunea Europeana. Vineri, la Vilnius, sute de oameni au luat cu asalt cladirea Parlamentului. S-au spart geamuri si s-a aruncat in fortele de ordine cu pietre din pavaj. 86 de persoane au fost arestate, dupa ce politia a folosit tunuri cu apa si gaze lacrimogene.
Protestele survin dupa ce, pe 13 ianuarie, la Riga, in Letonia, 106 persoane au fost arestate, tot in urma unor grave tulburari ce au tintit atat Parlamentul, cat si Guvernul. In Estonia, situatia este la fel de grava.
Nu doar la Marea Baltica criza economica provoaca lupte de strada. In Bulgaria vecina, la mijlocul saptamanii trecute, mii de persoane au lovit Parlamentul. Peste 180 de persoane au fost arestate si au fost trimise in regim de urgenta in fata Justitiei. La Sofia insa, studentii, fermierii si activistii ecologisti au anuntat ca pregatesc pentru aceasta saptamana noi manifestatii de strada.
In Europa de Vest, au loc aproape zilnic demonstratii de protest, dar ele nu au inclus pana acum marsuri asupra capitalelor si nici atacarea institutiilor fundamentale ale statului de drept, asa cum sunt Parlamentul sau Guvernul. In general, au avut loc acelasi tip de manifestari pe care-l vedem in fiecare zi si in Romania, cu muncitorii adunati in curtea fabricilor care se inchid.Analistii sunt ingrijorati de “aterizarea” dura a economiilor est-europene. In tarile baltice, de exemplu, Letonia a avut crestere economica de 12,2 la suta anual, iar in trimestrul trei al anului trecut contractia economica a atins 4,6 procente, iar in Estonia si Lituania 3,5 la suta si, respectiv, 4,3 la suta.
Lumea a iesit in strada. Oameni care au contractat imprumuturi pentru a-si cumpara casa, mobila si automobil s-au trezit brusc fara slujbe si datori vanduti bancilor. Criza economica din America nu numai ca a traversat oceanul, lovind populatiile bogate din Marea Britanie, Germania, Franta sau pe cele in curs de imbogatire din Spania sau Italia, ci s-a aratat intr-o maniera dezastruoasa in Europa de Est.
Bruxellesul se teme acum ca Europa de Est sa nu ia foc, iar demonstratiile sa cuprinda cele doua ancore ale regiunii - Polonia si Romania.
Intrebarea este de ce sa ataci Parlamentul daca nu-ti poti plati ratele la banca? Din Estonia si pana in Bulgaria, urletele multimii au fost aceleasi ca la Atena la sfarsitul anului trecut: “Ne-am saturat de coruptie, ticalosilor!”.
Daca in Grecia situatia este oarecum diferita, in ciuda coruptiei institutionalizate investitiile in infrastructura fiind totusi omiprezente, in tarile baltice si in Bulgaria aceste proiecte sunt doar cu putin mai avansate ca in Romania, tara care detine, in acest domeniu, lanterna rosie la nivelul Uniunii Europene.
Infrastructura ce ar fi putut fi construita in vremuri de prosperitate economica si ar fi putut fi un fel de plasa de protectie la vremuri de restriste nu a aparut intr-o masura semnificativa in Estul continentului, iar in Romania, practic, nu a aparut deloc.
Situatia este cu atat mai grava, cu cat Vestul nu poate ajuta cu mare lucru. Europa a constituit un fond anti-criza, dar accesul la bani este dificil si limitat. Ambitia Romaniei de a obtine 5-10 miliarde de euro din acest fond este mai degraba o iluzie intr-un an de alegeri prezidentiale.
Dupa 1990 incoace, cu masuri diferite de la tara la tara, Occidentul a sprijinit intotdeauna Estul intr-o maniera semnificativa, prin stergerea de datorii de zeci de miliarde de dolari pentru Polonia lui Walesa sau Ungaria lui Gyula Horn, sau macar cu sfaturi si expertiza pentru Romania lui Ion Iliescu.
Cumplit este astazi ca nimeni nu poate ajuta pe nimeni. Marti se instaleaza la Casa Alba presedintele ales Barack Obama. Increderea este uriasa, asteptarea enorma, scenariul hollywoodian. Daca miracolul economic nu se infaptuieste foarte repede, deziluzia va fi ingrozitoare.
Deocamdata, nici unul dintre planurile de relansare economica din Marea Britanie, Germania sau Franta nu a dat rezultate. Nici Estul indepartat nu sta prea bine. Puterea lui Putin a inceput sa crape in Rusia, unde barilul de petrol se vinde cu 35 de dolari, foarte aproape de pretul de extractie din Siberia in vreme de iarna.
Cat despre China, incredibilul s-a produs dupa Tienanmen: demonstratii violente ale muncitorilor din fabricile care se inchid in ritm de cateva sute pe zi…
La Bucuresti, ingrijorare exista cu adevarat deocamdata numai la nivel inalt. Presedintele Basescu care, vara trecuta, privea fara emotie castigarea celui de-al doilea mandat prezidential are acum un contracandidat intr-adevar de temut: criza economica.
Acest lucru incepe, de altfel, sa si transfere puterea informala de pe esichierul politic de la PDL catre PSD, de la Traian Basescu catre Mircea Geoana. De aici, poate, si nervozitatea presedintelui Basescu si a premierului Boc. Vor incepe, oare, si in Romania luptele de strada? Probabil ca nu, atata vreme cat in Bucuresti criza inca nu a lovit cu adevarat. Promisiunile aberante facute in campanie au fost date uitarii de Guvern, dar nu si de cei carora li s-au promis.
Deocamdata, singurul efect palpabil al crizei este intarzierea de cateva zile la plata pensiilor. Pensionarii nu vor ataca cu pietre Guvernul sau Parlamentul. In schimb, cei care isi vor pierde locurile de munca in centura industriala a Capitalei ar putea sa o faca.
Toate ingredientele ce au condus la exploziile din tarile baltice si Bulgaria se regasesc si in Romania. Deocamdata, Bucurestiul are un respiro in care de undeva, de oriunde - FMI, Banca Mondiala, BERD; BEI, zona Golfului - ar trebui adusi bani in Romania pentru a se finanta cu orice pret proiectele de stat.
Din nefericire, judecand dupa incrancenarea cu care guvernantii de astazi isi impart ciolanul virtual, sunt slabe sanse ca vreunul dintre ei sa-si dea seama ca in jurul nostru au inceput luptele de strada pentru o bucata de paine… Sursa:Bogdan Chireac-Ziare.com




