Tristetea poetului

Aflat intr-un moment greu al vietii, Adrian Paunescu dicteaza fiicei sale articolul aparut in "Jurnalul National" cu titlul "Scrisoare catre urmasii mei". Iata un fragment:

"Poporul român e condamnat la moarte. Liderii portocalii nu mai aud şi nu mai văd nimic, după ce au sărit la beregata salariilor, a pensiilor şi a indemnizaţiilor, au trecut la o redimensionare a balamucului. I se cer poporului român bani, după ce i se iau banii. Oligofrenii îi ameninţă pe cei care nu dau, fireşte, benevol, bani pentru tăşcălăul Băsescu-Boc şi ceilalţi. O râvnă specială dovedesc nemernicii să dărâme instituţia drepturilor de autor. Înapoi în copac, tuturor gorilelor păroase din jungla noastră! Înapoi în preistorie!

Cam asta e situaţia despre care voiam să vă vorbesc: faliment. Cam asta e mişcarea preferată a timpurilor noastre: prăbuşire. În ceea ce mă priveşte, nu cred că mai rezist. De aceea, m-am adresat vouă cu această scrisoare, ca să ştiţi ce e cu mine şi să nu vă surprindă nici una din nenorocirile care s-ar putea abate asupra mea. Va trebui să dăm înfăţişare concretă relaţiei dintre noi şi viitoarei despărţiri dintre noi. Natura, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge. Societatea, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge."

Sa-ti dea Dumnezeu sanatate, Adrian Paunescu!

Citeste aici tot articolul.

Scrisoare trista (2)

Draga Ioane,

Da, asa e! Poporul a ales varianta sinucigasa, "caderea libera", cum spui. Dar, atentie, aceasta alegere nu are nici o analogie cu jocul de poker, cand pierzi pentru ca ai tras o carte proasta. Nu. Poporul [?] si-a ales "liber", la urne, omul care ne dezbina, care inventeaza probleme si hipnotizeaza populatia cu fantasma mogulilor, a oligarhilor si cu spectacolul ipocriziei sale. Realegerea lui [discutabila] e cel mai elocvent exemplu de manipulare din istoria noastra. Toate alegerile pe care le-a castigat Basescu [la Capitala in 2000 si in 2004, la prezidentiale in 2004 si 2009], au fost decise pe munchie de cutit: a castigat la cateva procente si la diferente de cateva mii de voturi.

Dar eu cred ca nu mai e nimic de facut. Poate ca tu si cei din generatia ta veti gasi o solutie pentru Romania. Eu sunt resemnat. Alaturi de multe lucruri bune pe care le inveti studiind filosofia, ea a are si un efect pervers: te invata cum sa-ti justifici esecurile. Sa-ti dau cateva exemple. Un filosof german, Hegel [mort in 1831], a vorbit de viclenia ratiunii si a istoriei. Indivizi actioneza crezand ca sunt liberi in deciziile lor, dar in spatele scenei, dupa cortina, sta ascunsa ratiunea universala, care combina actiunile lor in asa fel incat din ele rezulta efecte neprevazute, neasteptate si adesea opuse fata de ceea ce doresc indivizii. Asa ca, vezi, cea mai periculoasa dintre iluzii este iluzia libertatii. Un filosof francez, Claude Levi-Strauss [mort acum o luna, la 100 de ani!], spunea ca istoria nu are o evolutie lineara, ci seamana cu mersul calului pe tabla de sah. Dupa cum stii, miscarile calului sunt cele mai imprevizibile si mai greu de calculat. Asa e si cu istoria noastra. Avand in cap aceste exemple, sunt imunizat fata de orice iluzie.

Cele bune, G.

Scrisoare trista

In cursul diminetii mi-a parvenit via e-mail urmatoarea scrisoare, din partea unei persoane care nu de putine ori s-a aflat in valtoarea evenimentelor politice din Romania. Numele sau e mai putin important.

"Draga Ioane,

Inclin sa-ti dau dreptate. Geoana a fost lucrat de Vantu, in intelegere cu Basescu. Prostanacul a cazut in cursa. Dar oare nu e straniu ca romanii sa-si aleaga presedintele dupa o replica otravita si bine plasata a lui Basescu? Asa a fost si in 2004 cu Nastase. Eu am prevazut ca Basescu va fura cu nemiluita. De aceea, nu am avut emotii. Mi s-au confirmat toate[sau aproape toate] profetiile politice. Sunt trist, dezamagit si resemnat. Speram, evident, sa mi se infirme prognozele, sa fiu contrazis de rezultatele alegerilor. Nu a fost sa fie. Din pacate, istoria se repeta. Basescu a castigat prin frauda, toata tara stie asta, dar frauda nu poate fi dovedita. Asa ca....

E acelasi film ca in 2004. Am prevazut ca asa va fi. Urmeaza inca 5 ani de hahaiala. Asta e! Romania e o tara care merita numele de Absurdistan. De aceea, nu am avut emotii si nu am fost implicat sufleteste in aceste alegeri. Mai vazusem filmul asta, cum ti-am spus. Asa ca l-am privit cu detasare.

E foarte trist, dar nu mai e nimic de facut. Basescu e un blestem pentru Romania, e o nenorocire trimisa de Dumnezeu sau ingaduita de Dumnezeu. Ca o pedeapsa pentru pacatele noastre, pentru ca ne-am detronat sau omorat conducatorii. Vezi detronarea miseleasca a lui Cuza. Vezi executia maresalului Antonescu [decisa de rusi]. Vezi moartea lui Gheorghiu Dej[iradiat de rusi], vezi executia lui Ceausescu in ziua de Craciun [tot cu amestecul rusilor]. Romanii au vocatia esecului, spunea Cioran. Asta e specialitatea lor. Istoria lor e, in buna masura, cimitirul proiectelor ratate.

De aceea, in aceste zile mi-am amintit de una dintre Legile lui Murphy, care se potriveste perfect romanilor si care suna cam asa: "Natiunile nu vor actiona rational decat dupa ce vor epuiza toate celelalte posibilitati". Se pare ca nu am epuizat inca toate posibilitatile de a ne rata destinul istoric.

Cele bune,XYZ"