sâmbătă, 23 aprilie 2011

Mulţumim lui Dumnezeu, care ne-a dat victoria Sa

Datorită Învierii Domnului Iisus Hristos, adevăratul creştin este mereu optimist. Problema e că atunci când eşti un veşnic optimist, lumea te crede naiv; spune că nu ştii de fapt cum merg lucrurile. Adevăratul creştin este orice, dar nu naiv. El ştie exact cum merg lucrurile în lumea aceasta. El ştie că există oameni răi în lume, care vor război; el ştie că există boli fatale; ştie că lumea este tot mai mult asemenea unei jungle. Este însă optimist deoarece îl cunoaşte pe Hristos. Iar concentrarea lui cade nu pe probleme, ci pe răspunsuri. "În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea" (Ioan 16,33). Iisus nu a spus "Eu voi birui lumea" ci "Eu am biruit lumea". Pe cruce a spus: "S-a sfârşit". Nu a fost un strigăt de învins, ci de învingător: "Scopul pentru care am venit ‘s-a sfârşit’, a fost împlinit. Am răscumpărat poporul Meu. Le-am dat victoria. Acum ţine de ei să o accepte. Pentru că nu îi pot forţa să o primească."

Celebrând Învierea lui Iisus, noi nu celebrăm doar un eveniment istoric, ce s-a întâmplat cândva în trecut; celebrăm un eveniment care ne influenţează pe fiecare dintre noi, astăzi, acum. Datorită Învierii lui Hristos, fiecare creştin botezat care şi-a dedicat viaţa lui Iisus poate să spună: "Hristos trăieşte; de aceea şi eu voi trăi. Hristos trăieşte; de aceea şi eu am trecut de la moarte la viaţă. Hristos trăieşte; de aceea şi eu am la dispoziţie aceeaşi putere ce l-a ridicat pe El din morţi. Hristos trăieşte; de aceea şi eu am victoria.".......

Hristos Înviat ne-a oferit victoria Sa. Cât de mult avem nevoie astăzi de această stare de spirit de victorioşi! Sarcinile noastre sunt copleşitoare. A-ţi pierde încrederea înseamnă a pierde totul. Răul câştigă de fiecare dată când noi ne pierdem siguranţa. A fi siguri în Hristos, pe Hristos, înseamnă începutul victoriei. Mai mult: este victoria! Dacă nu revendicăm drept a noastră victoria lui Cristos asupra păcatului, asupra noastră şi asupra morţii, ne furăm singuri pălăria, pierzând cea mai mare victorie ce ne este dat să o cunoaştem acum şi în vecii vecilor.

Pr.Anthony M. Coniaris(Arhidioceza Ortodoxa Greaca din America)
Fragment de predica

miercuri, 20 aprilie 2011

Dumnezeu

Oamenii bogati au facut icoane,
catapitezme-aurite si strane,
insa Dumnezeu n-a venit
in locul astfel ingradit.

Bogatii stateau grosi, impovarati
si se uitau la sfintii frumos imbracati.

In vremea asta, Dumnezeu zbura-n copaci,
facindu-i sa-nfloreasca. Fugea la saraci,
cerindu-le mamaliga si ceapa.
Era când câmpie verde, când apa.
Alteori se facea mic
si s-ascundea in floarea de finic,
ori s-apuca sa creasca-n papusoaie,
s-ajute furnicile la musuroaie,
sa dea pamintului mana si ploaie.

Avea atâtea de facut Dumnezeu,
si oamenii il plictiseau mereu,
cerând unul pentru altul rau.
Ii auzea strigând: "Pamântul meu..."
Ii vedea punând semn de hotar,
ciopârtind, impartind minunatul dar.

Atunci se supara. Pornea furtuna.
Cu seceta si ploaie-nghetata lovind intr-una,
se facea mare si-nfricosat,
ca muntele cu paduri imbracat.
Pina venea o pasare la el.
Codobatura, sau un porumbel,
si spunea: "Doamne, mi-a cazut puiul jos.
Zi sa se faca iara frumos,
sa rasara soarele si sa-l gasesc..."

"Faca-se voia ta, sol pasaresc..."
Si Dumnezeu punea fulgeru-n teaca
si s-apuca alte lucruri sa faca.

Magda Isanos (1916 - 1944)

Doamne al Puterilor, fii cu noi!

Una dintre cele mai frumoase cantari din Postul Mare, in interpretarea Corului Manastirii Parva:
Man Parva -Doamne al puterilor


marți, 19 aprilie 2011

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert, nu mi-l da mie.

Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, daruieşte-l mie, slugii Tale.

Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să îmi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin!