sâmbătă, 8 noiembrie 2008

Cortina din spatele lui Obama


Vazut de multi ca si candidatul manciurian sau al 2-lea JFK, noul presedinte al Americii e clar ca a reusit sa atraga un val de simpatie international si sustinere din partea cetatenilor americani care in ignoranta lor cred ca "Schimbarea" obsesiv repetata de Barack Hussein Obama va fi resimtita si in viata lor din era post-Bush.

Un aspect ignorat de mai toata lumea e ca la intalnirea Bilderberg de anul acesta a fost prezent o zi si Obama insotit de Hilarry Clinton.Batalia era intre cei doi, odata cu eliminarea lui Clinton din cursa prezidentiala a ramas doar "carismaticul" Obama .(vezi intalinriea Bilderberg 2008)

Din sustinatorii importanti a lui Obama se remarca Zbignew Brzezinski unul dintre fondatorii Comisiei Trilaterale si fost consilier in legatura cu securitatea nationala in perioada Jimmy Carter.Acest personaj obscur are o istorie si mai incetosata , vazut de multi ca un marxist inrait este clar ca influenta acestui personaj nu trebuie ignorata.

Insa ce este cu adevarat important este modul de lucru al elitei.Mark , fiul lui Brzezinski este consilier pe tema politicii internationale a fostului senator Hussein Obama iar celalat fiu a lui Brzezinski este consilier in tabara lui McCain -Ian Brzezinski.Este clar in momentul in care controlezi ambele parti nu poti da gres!


Intr-un discurs recent Obama a spus :

" Nu putem toti sa ne conducem SUV-urile , sa mancam cat de mult vrem si in casele noastre sa fie tot timpul 22 de grade si sa ne asteptam ca celelate tari sa spuna OK.Acesta nu e leadership si asta nu se va intampla!!!"

Aceste cuvinte relativ sinistre spuse de proaspatul presedinte nu pot decat sa ne duca cu gandul la faptul ca politica sa va fi una de austeritate totala pe deplin inteleasa si sustinuta de oamenii din spatele cortinei cum ar fi acest Brzezinski ,David Rockefeller, George Soros sau sustinatorii sai de pe Wall Street.Nu ramane decat sa vedem schimbari cum ar fi taxa pe emisiile de CO2, taxa pe incalzirea globala sau o taxa de solidaritate pentru dezvoltarea tarilor din lumea a 3-a.

In legatura cu "numirea" lui Obama in functia de presedinte s-a speculat destul de mult.Una dintre parerile unilateral acceptate a fost ca el va strange mai mult ca oricand relatiile cu Uniunea Europeana si va sustine reinventarea unei Noi Ordini Internationale.

Timpul va confirma sau infirma tot ceea ce s-a discutat pe aceasta tema insa important este sa nu scapam din ochi evenimentele care ne vor influenta si pe noi mai presus de orice dubiu.


Sursa: http://mdzr.blogspot.com/

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

8 Noiembrie

În această lună, în ziua a opta, pomenirea Soborului mai-marilor Arhistrategi (arhangheli) Mihail şi Gavriil (şi Rafail), şi al tuturor cereştilor puteri celor fără de trup.

Sfintii ArhangheliLa adunarea celor 9 cete, Serafimii, Heruvimii, Scaunele, Domniile, Stapâniile, Începătoriile, Puterile, Arhanghelii şi Îngerii.

Mihail, preaîncuviinţatul mai-marele peste cetele puterilor celor fără de trup, şi în Legea Veche şi în cea Nouă a arătat ce este harul Evangheliei, şi arată multe faceri de bine neamului omenesc. Că de vreme ce pizmaşul şi luptătorul mântuirii noastre, înălţându-se s-a mândrit împotriva Ziditorului său şi a zis: "Pune-voi scaunul meu deasupra norilor" şi lăudându-se că "voi fi asemenea cu Cel înalt", a căzut din cinstea de arhanghel, precum grăieşte Domnul ("Văzut-am, zice, pe satana, ca fulgerul din cer căzând"). Asemenea cu el şi ceata ce era sub el, înălţându-se, a căzut. Acest de-a-pururea lăudat, păzind ca o slugă credincioasă credinţa către Stăpânul şi arătând multă nevoinţă spre neamul nostru, a fost rânduit de Atotputernicul Dumnezeu ca să fie mai mare peste cetele înţelegătoare. Că văzând că a căzut vicleanul, a strâns cetele îngereşti şi a zis: "Să luăm aminte: Lăudat-au cu glas pe Domnul tuturor", ca şi cum ar fi zis: Să luăm aminte noi cei ce suntem zidiţi ce au pătimit cei ce erau cu noi, care până acum au fost lumină, şi acum s-au făcut întuneric.

Sf. Arhanghel MihailPentru aceasta o adunare ca aceasta s-a numit Soborul îngerilor, adică luarea aminte şi înţelegere şi unire. Acesta dar, marele folositor şi de bine-făcător mântuirii noastre, înmulţind şi întinzând spre mulţi multe faceri de bine mântuirii, s-a arătat la mulţi văzându-se. Că s-a arătat lui Avraam şi lui Lot la pustiirea şi pierderea Sodomei. Arătatu-s-a lui Iacov când fugea de fratele său. Mers-a înaintea taberei fiilor lui Israel, când se izbăveau şi au scăpat de robia şi de chinul egiptenilor. Arătatu-s-a lui Valaam, când mergea să blesteme pe Israel. Şi către Iosua al lui Navi a zis, când l-a întrebat: "Eu, Arhistrategul puterilor Domnului, acum am venit". Acesta a cufundat de tot şi râurile ce se revărsaseră de păgâni asupra aghesmei şi a locaşului de închinare. Se află şi altele multe ce se spun despre el în Sfânta Scriptură. Pentru aceasta şi noi, având pe acesta ajutor şi păzitor vieţii noastre, prăznuim astăzi preacinstitul lui praznic. Împreună cu Sfântul Arhanghel Mihail, prăznuim astăzi şi pe prea frumosul şi prea veselitorul Arhanghel Gavriil. Pentru că şi acesta multe faceri de bine a făcut neamului omenesc, atât în Legea Veche, cât şi în cea Nouă. Căci în proorocia lui Daniil se pomeneşte însuşi numele lui, când tâlcuieşte Daniil visul ce a văzut pentru împăraţii mezilor şi ai perşilor şi ai elinilor: "Gavriile, zice, fă-l pe acela (adică pe Daniil) să înţeleagă vedenia" (Daniil. 8, 16). Şi iarăşi acelaşi Gavriil a arătat aceluiaşi Daniil că după şaptezeci de săptămâni de ani, adică după patru sute nouăzeci şi şapte de ani, are să vină Hristos. "Şi iată, zice Gavriil, bărbatul pe care l-am fost văzut la începutul vedeniei zburând, s-a atins de mine ca în ceasul jertfei de seară. Şi m-a făcut să înţeleg şi celelalte" (Daniil 9, 21). Acesta este cel care a binevestit femeii lui Manoe că are să nască pe Samson. Acesta este cel care a binevestit lui Ioachim şi Annei că au să nască pe Doamna şi Stăpâna de Dumnezeu Născătoarea.

Sf. Arhanghel GabrielIar în Legea Nouă, acesta a binevestit lui Zaharia, stând de-a dreapta altarului tămâierii, că va naşte pe marele Ioan înaintemergătorul. Acesta a hrănit şi pe pururea Fecioara Maria doisprezece ani înăuntru în Sfintele Sfintelor cu hrană cerească. Acesta însuşi, şi cine se îndoieşte? a binevestit Născătoarei de Dumnezeu că va naşte de la Duhul Sfânt pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta s-a arătat lui Iosif în vis, precum zic mulţi, şi i-a zis să nu se teamă, ci să ia pe Mariam, femeia sa, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Acesta s-a arătat şi pastorilor şi le-a binevestit, că S-a născut Hristos Mântuitorul lumii. Acesta şi în vis a zis lui Iosif să ia pruncul şi pe Mama lui şi să fugă în Egipt. Şi iarăşi acesta însuşi i-a zis să se întoarcă în pământul lui Israel. Mulţi însă din sfinţiţii învăţători şi din scriitorii de cântări socotesc că dumnezeiescul Gavriil a fost şi îngerul cel îmbrăcat în veşmânt alb, care, pogorându-se din cer, a răsturnat piatra de pe uşa mormântului lui Iisus, Dătătorului de viaţă, şi a şezut deasupra ei. Şi el a fost cel care a binevestit mironosiţelor învierea Domnului. Şi ca să spunem mai cuprinzător, dumnezeiescul Gavriil a slujit la iconomia tainei întrupării Cuvântului lui Dumnezeu din început până în sfârşit.

Pentru aceasta şi Biserica lui Hristos îl prăznuieşte pe el, împreună cu Arhanghelul Mihail, şi cheamă harul şi ajutorul lui, rugându-i ca prin ajutorul şi rugăciunile lor, şi în veacul de acum să aflăm scăpare de rele, şi în cel ce va să fie să ne învrednicim de bucuria cerească şi de împărăţie. Amin.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.


joi, 6 noiembrie 2008

Victoria lui Obama.O falsa bucurie.

Cred ca imaginea de mai sus spune totul despre modul cum se desfasoara alegerile in SUA. I-a fost scris lui Obama sa iasa din plicul castigator, un moment pregatit cu grija de industria filmului american, care ne tot arata de ani buni filme cu presedinti de culoare. Obama a fost ales sa apara ca un salvator al economiei americane, chiar mondiale, bursele inregistrand o reala revigorare la auzul numelui castigator. Obama a fost ales pentru a da o palma nationalistilor americani si miscarilor rasiste si cu tenta antievreiasca, care se agita tocmai cand stapanii lumii pregatesc o unica guvernare mondiala. Nu trebuie sa trecem cu vederea ca in spatele lui Obama a stat o trupa de consilieri evrei, condusa de David Axelrod "The Ax", consilier politic de mare anvergura, el lansand in politica mai multi americani de culoare. Daca ne uitam si la fondurile uriase cheltuite, nu e de mirare nimic. Dar Obama ce este de fapt? Tot o papusa, dar colorata. Europenii se grabesc si ei sa-si arate pe piata sprijinul pentru Obama," pentru reformarea din temelii a institutiilor internationale astfel incat acestea sa contribuie la reducerea saraciei globale, sa ofere justitie la nivel mondial si sa combata schimbarile de clima. In primul caz este nevoie de reformarea Organizatiei Natiunilor Unite si a sistemului financiar mondial; in cel de-al doilea, SUA trebuie sa recunoasca deciziile Tribunalului Penal International; iar in cel de-al treilea, este nevoie ca America sa aiba rolul de lider in procesul post-Kyoto’." Dar astea toate in folosul cui? Sigur, noi nu suntem atat de prosti sa nu intelegem ca lucrurile se indreapta rapid spre o era orwelliana, pe care de cativa ani buni o simtim in viata noastra de zi cu zi.

Suprimarea religiilor, interzicerea predarii creationismului in favoarea evolutionismului, controlul tip Big Brother prin camere de luat vederi, carti de credit, monitorizarea gps, satelitii geostationari, interceptarea telefoanelor si a mesajelor internet, casatoriile de tip homosexual, avorturile, eugenia, noi razboaie in numele luptei contra terorismului, razboaie pentru resurse. Acestea vor continua si sub conducerea lui Obama. Acesta este viitorul, daca popoarele abandoneaza credinta si nu se unesc in lupta lor, sub semnul si in numele Domnului Isus Cristos. Doamne ajuta!

INCALZIREA GLOBALA : DECONSPIRAREA UNUI MIT



Cei mai multi dintre noi, de cele mai multe ori, cred că lumea care ne înconjoară poate fi percepută in culorile ei reale, actuale, nesupuse unei filtrări riguroase. Este o abordare trivială, condamnată la inferioritate din start, aşa cum forţele care schiţează peizajele din care ne vom regala, sunt neloiale şi infidele intereselor comunitare.

Raţionamentele matematice, venale, ale unor cercuri de influenţă de sorginte mondială se axează pe o îmbinare perfectă a tuturor instrumentelor şi mecanismelor de care pot dispune spre a orchestra existenţa miliardelor de indivizi pe Terra, nestingherite de voci ale căror rezonanţă e blocată de peretele gros al ridiculizării şi marginalizării.

Schimbările climaterice, reprezintă o serie de fenomene obiective, de actualitate, care se petrec în natură, în jurul nostru, care ne somează la vicisitudini deseori tragice, afectându-ne în mod direct. Încălzirea globală, ca vector central al acestor schimbări, reprezintă cea mai redutabilă modificare a condiţiilor de mediu şi climă. Acest lucru ne-a fost confirmat şi vara trecută, şi de celelalte dinaintea ei. Am resimţit fiecare în parte efectul creşterii dramatice a temperaturilor, aceasta traducându-se printr-o scadere a eficienţei intelectuale şi fizice, iar dacă ajustăm la nivel naţional, pierderile sunt colosale. Ca să nu mai amintesc despre catastrofa sectorului agrar, devastat de absenţa îndelungată a precipitaţiilor şi literalmente ars de temperaturile incendiare din ultimii ani, plus o serie de alte efecte colaterale legate de diminuarea sezonalitatii distincte şi proliferarea dăunătorilor.

Toate acestea sunt reale, omul le regretă, omul le condamnă..dar oare tot el le provoacă?

''Schimbările climatice - de acum înainte, nu sunt doar o problemă ştiinţifică, ci o problemă politică şi sociologică''
(D.Gottlieb - environmental philosopher)

Se consideră că încălzirea globală (ÎG) este provocată de om, prin emisiile de CO2 care crează in atmosferă un strat capabil sa stocheze căldură. Aceasta este versiunea oficială, decretată de inaltele oficialitati, adoptata ca platforma ideologica de miscarile ecologiste şi argumentată de cei mai mulţi oameni de ştiinţă din domeniu. Teoria IG globale cauzata de emisiile CO2 a devenit un fel de religie, un nou tip de moralitate, sa te indoiesti de acest lucru este cel mai politic incorect posibil, e sa fii etichetat drept eretic. Aceasta viziune a devenit o puternica forta prin care statele dezvoltate pot controla si inhiba cresterea economica in statele lumii a treia, condamnandu-le la regres, involutie si o perpetua mizerie socio-economica.
James Shikwati - economist si autor al multor publicatii remarca: "un lucru care poate fi observat in orice dezbatere guvernamentala, e ca cineva incearca sa distruga visul african - Dezvoltarea". Dexteritatea manipularii insidioase a populatiilor acestor tari, urmarind ca obiectiv pastrarea intacta a rezervelor de combustibili fosili pentru exploatarea lor ulterioara in profitul celor mari ne demonstreaza clivajul care a avut loc in gandirea occidentala, fosa abisala care separa presupusa prevalenta a valorilor umane, a generarii echitatii, egalitatii si bunastarii mondiale de adevarata atitudine centrifuga, izolatoare si indiferenta la strigatele de disperare ale semenilor lor.

Pentru ca versiunea oficiala a explicarii IG nu este decat un mit.

Adevaratele cauze ale cresterii temperaturilor pe Terra sunt de natura telurica sau cosmica, neinregistrand vreo incidenta oarecare a factorului antropogen, ori una infima nu poate avea decat efect local/regional.

In trecutul indepartat (aprox 8000 i.e.n.) avea loc o incalzire a climei terestre, indusa de factori ai naturii. Aceasta a coincis cu epoca de fier, perioada a dezvoltarii tehnologice a speciei umane. Deci incalzirea climei a fost un factor pozitiv al evolutiei. Incalziri ale climei s-au resimtit si in Evul Mediu, o usoara racire a acesteia a avut loc de-a lungul secolelor XVII-XIX, iar inca inainte de industrializarea moderna de dupa razboi, clima Terrei iarasi incepuse sa creasca. Toate aceste modificari climatice din trecut s-au efectuat sub influenta fortelor naturii, omul fiind mai mult decat neputincios in fata lor. De ce am crede astazi ca evolutia omului si emisiile de gaz carbonic pot provoca aceste modificari? Ori, din totalitatea gazelor cu efect de sera, 95% sunt vaporii de apa(norii), aprox.4% alte gaze, printre care si cel metan, si doar 0,054% CO2!!! Si proportia de gaz carbonic emisa de om este si mai mica decat cea enuntata, neavand absolut nici o influenta asupra climei. Spre exemplu, CO2 emis in urma activitatii vulcanice timp de 1 an depaseste totalitatea emisiilor de CO2 a intregii umanitati pe parcursul intregii sale istorii, din cele mai vechi timpuri pana in prezent! Inca mai mult CO2 se degaja din descompunerea florei toamna, iar cea mai mare cantitate provine din oceane.

Adevarul este ca nu o crestere a volumului de CO2 antreneaza o crestere a temperaturilor, ci invers. Cand temperatura creste, mai mult gaz carbonic este eliberat in atmosfera.
Daca e sa listez pe scurt adevaratele origini ale Schimbarilor globale sunt provocate de : (1) fenomenul ciclic al petelor solare, (2) efectele induse de cele trei legitati ale globului : excentricitatea, oblicitatea si precesiunea terestra, (3) iradierea planetei cu subparticule atomice degajate la exploziile supernovelor, (4) praful cosmic al norilor interstelari, (5) apropierea, deci proximitatea planetei Eris - numita si planeta de foc - care antreneaza o incalzire excedentara a Terrei.

Deci, teoria "carbonica" este o farsa, o sarada, o noua cuvertura a intereselor machiavelice ale unor grupuri de inlfluenta mondiala. A crede in teoriile debitate este a cadea sub influenta acestora si a se lasa domesticit si abuzat in credulitatea sa naiva. Adevarul e ca secolul XXI, cel al luptei pentru sursele de energie induce si devieri dramatice de la adevarata natura originara a fiintei umane, dualismul cartezian a fost compromis prin dezaxarea sa, de favorizarea laturii materiale in detrimentul spiritualitatii si echidistantei morale.

« Planetei Terra ii este indiferent daca temperatura sa de suprafata variaza de cateva grade… biodiversitatea a cunoscut si crize.. si dupa acestea, ea a fost si mai diversificata…Astfel, la nivel planetar, o criza nu este un blestem ci o binecuvantare »
Patrick de Wever, geolog

Sursa:
www.macolaus.blogspot.com

miercuri, 5 noiembrie 2008

Ecumenismul sau globalizarea în plan religios: pasul decisiv către religia masonică planetară

„Iluminaţii” (francmasoni) au pus la cale, cu mai bine de un secol în urmă, crearea unui stat unic planetar care va fi o veritabilă dictatură de tip fascist. Iată ce se ascunde de fapt în spatele sintagmei „Noua Ordine Mondială”. Acest stat unic va avea o monedă virtuală unică, un unic guvern mondial şi o religie unică. Ecumenismul este pasul decisiv către atingerea acestui ultim obiectiv. Prin ecumenism, maeştrii francmasoni speră să obţină „monopolul” asupra religiei, denaturând-o pentru a distruge spiritualitatea autentică. Ecumenismul va face să se realizeze un fel de amestecătură ciudată între religiile cunoscute la ora actuală pe pământ, iar prin denaturarea acestora se va ajunge de fapt la un satanism deghizat.

Ecumenismul, un alt nume dat globalizării

Termenul de ecumenism este un echivalent al celui de globalizare; din punct de vedere etimologic, el provine din grecescul oikumene, care înseamnă „întregul pământ locuit”. În plan spiritual, ecumenismul este echivalentul globalizării din plan politic şi economic. Ceea ce înseamnă globalizarea pentru geopolitică, însemnă ecumenismul pentru diferitele religii şi culte religioase. Globalizarea urmăreşte dispariţia naţiunilor, unificarea tuturor naţiunilor într-un unic stat, astfel încât popoarele să nu mai aibă niciun fel de putere şi să poată fi controlată întreaga planetă cu multă uşurinţă de către un unic guvern mondial. Ecumenismul urmăreşte unificarea aberantă a diferitelor religii într-un amestec eterogen. Această unificare presupune o serie de compromisuri care vor duce la compromiterea şi devierea religiilor. „Iluminaţii” vor submina astfel căutările şi reperele spirituale ale oamenilor de pe întreg pământul şi vor substitui false valori, valorilor spirituale tradiţionale.

Conciliile Ecumenice şi schisma bisericilor creştine

Originea noţiunii de ecumenism trebuie căutată în secolele de început ale creştinismului, când reprezentanţii diferitelor biserici căutau să aducă la o uniformitate organizarea şi dogma Bisericii creştine. În tradiţia ortodoxă se vorbeşte despre Cele Şapte Sinoade (Concilii) Ecumenice, care au avut loc între anii 325 şi 757 d. Hr. În cadrul lor au fost întocmite canoanele şi dogmele care guvernează administrarea Bisericii. Spre exemplu, în cadrul primului Conciliu ecumenic, care a fost convocat la Niceea în anul 325 de împăratul Constantin cel Mare, a fost stabilit textul uneia din cele mai cunoscute rugăciuni creştine, Crezul. Forma Crezului a fost subiectul unor numeroase controverse în cadrul Conciliilor ulterioare şi a reprezentat unul dintre pretextele Marii Schisme din anul 1054, care a dus la separarea dintre Biserica ortodoxă şi cea catolică.

„Dezbină şi stăpâneşte”

În realitate acest moment cheie în istoria creştinismului a fost o consecinţă a aplicării principiului „dezbină şi stăpâneşte”. O privire de ansamblu asupra istoriei creştinismului relevă interferenţa aproape continuă a factorului politic, începând cu primul Conciliu Ecumenic, convocat de un împărat. Chiar şi mai deranjant este reversul, adică implicarea Bisericii în intrigi politice, în războaie, în finanţe. După schisma din 1054, ocupate să se lupte între ele, Bisericile nu mai puteau fi atente la duşmanul lor comun. De-a lungul timpului au mai apărut nenumărate confesiuni: protestanţii, luteranii, evangheliştii, baptiştii sunt doar câteva exemple.

Fanatismul religios şi divergenţele teologice au fost mereu încurajate de francmasonerie. După secole de războaie având la bază conflicte religioase (istoria omenirii este plină de astfel de exemple), maeştrii francmasoni vin acum cu o soluţie care îi avantajează doar pe ei: unificarea tuturor religiilor într-una singură, aflată sub controlul lor. Organizaţiile ecumenice pregătesc terenul în acest sens: militează pentru standardizarea confesională, stabilesc protocoale de comunicare şi conlucrare între Biserici, exact aşa cum în mediul economic companiile stabilesc relaţii de afaceri conform unor protocoale de colaborare. În numele unei aşa-zise toleranţe, hotărăsc forma în care învăţăturile religioase să fie comunicate şi practicate, golindu-le de încărcătura lor spirituală.

Primele organizaţii ecumenice

Pentru a atinge acest obiectiv de pe agenda instaurării Noii Ordini Mondiale, francmasoneria s-a folosit de agenţi din cadrul comunităţii protestante. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, în Marea Britanie şi SUA luaseră naştere în cadrul acestui curent religios mult mai pragmatic decât catolicismul, o multitudine de asociaţii, organizaţii, fundaţii şi comitete. Acestea aveau rolul de a dezbate şi de a se implica în probleme sociale, morale, politice şi de afaceri; reprezentau deci un fel de think-tankuri religioase.

În anul 1937, Comitetul celor 35 (Committee of Thirty-five), una din grupările coordonatoare ale acestei reţele, s-a întâlnit la Westfield College, în Londra, pentru a dezbate problema unirii tuturor organismelor de acest gen sub o conducere unică. În cadrul acestei adunări s-a decis crearea Consiliului Mondial al Bisericilor (World Council of Churches).

Consiliul Mondial al Bisericilor, preambulul pentru Biserica unică planetară

Acesta urma să fie constituit prin unirea celor mai importante grupări din sânul comunităţii anglicane: Life & Work din Oxford, care se concentra asupra activităţilor practice din cadrul Bisericii şi Faith & Order din Edinburgh, care se concentra asupra aspectelor religioase. Întrucât planul viza includerea sub tutela acestui consiliu unic şi a Bisericilor Catolică şi Ortodoxă, gruparea din Edinburgh avea sarcina suplimentară de a găsi soluţii pentru anularea diferenţelor confesionale.

În anul următor, 1938, a avut loc o conferinţă la Utrecht, în Olanda, pentru a fi pregătită constituţia noii grupări. Tot aici a fost aleasă şi o conducere provizorie formată din: Arhiepiscopul Temple din York ca preşedinte, Arhiepiscopul Germanos din Thyateria, Dr. John Mott şi Dr. Marc Boegner ca vicepreşedinţi şi dr. W.A. Viss’t Hooft ca secretar general. Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a făcut ca momentul lansării şi înregistrării oficiale a noii organizaţii să fie amânat până în 1948. În acest interval însă ea şi-a continuat activitatea. În 1946 a avut loc o întâlnire în cadrul căreia a fost aleasă o nouă conducere, alcătuită din cinci preşedinţi: Arhiepiscopul Fisher de Canterbury, Arhiepiscopul Germanos de Thyateria, Arhiepiscopul Eidem de Uppsala, Pastorul Marc Boegner şi acelaşi Dr. John Mott (foto). Tot acum au fost stabilite trei cartiere generale: unul la Geneva, al doilea la Londra şi al treilea la New York. S-au constituit mai multe subcomisii care aveau ca sarcină dezbaterea unor probleme cu puternice implicaţii sociale şi politice. Spre exemplu, în 1947 existau comisii care se ocupau de teme precum: „Biserica universală în planul lui Dumnezeu” sau „Biserica şi dezordinea socială”.

„Frăţiile” ecumenice

Practic, constituirea Consiliului Mondial al Bisericilor a reprezentat momentul în care ecumenismul masonic a căpătat o formă instituţională. Definit de la început ca fiind o „frăţie a bisericilor” (fellowship, în limba engleză), aşa cum putem citi şi astăzi pe site-ul său oficial, Consiliul Mondial al Bisericilor este o organizaţie masonică de prim ordin. Chiar utilizarea cuvântului „fellowship”, acelaşi cu care este desemnată masoneria, este prima dovadă în acest sens. Nu e de mirare faptul că principalul militant în implementarea şi propagarea noului concept, John Mott, a fost mason.

Printre obiectivele nou constituitului Consiliu Mondial al Bisericilor se afla şi „promovarea creşterii conştiinţei ecumenice în rândul membrilor tuturor Bisericilor”. Primii vizaţi au fost tinerii. S-au folosit metode deja experimentate de masonerie: oferirea de burse, schimburile de studenţi între ţări, organizarea de „frăţii” în marile universităţi. Doar momeala era diferită: unora masoneria le facilita accesul la bani, putere şi relaţii în societate printr-o apartenenţă făţişă la o lojă, altora le oferea posibilitatea de a participa la misiuni de evanghelizare a planetei, prin înscrierea într-o organizaţie religioasă paravan. Astfel masoneria îşi atrăgea de partea sa o categorie de tineri care în mod firesc ar fi fost de partea cealaltă a baricadei.

John Mott, masonul ecumenist

Pentru a pune în aplicare acest plan a fost desemnat pastorul John Mott, care era şi mason. El avea o largă experienţă în ceea ce priveşte mobilizarea studenţilor. Încă din tinereţe activase în organizaţia Young Men's Christian Association (Asociaţia Tinerilor Creştini), cunoscută drept The Y (numele şi sigla amintesc mai degrabă de frăţiile din campusurile universitare, decât de religie). John Mott a fost întemeietorul şi preşedintele unei aripi a acestei organizaţii, care încuraja tinerii să se implice în misiuni de evanghelizare, numită Student Volunteer Movement for Foreign Missions (Mişcarea Studenţilor Voluntari pentru Misiuni Externe). Din 1895 până în 1928, Mott a fost secretar general şi apoi preşedinte al World Student Christian Federation (Federaţia Mondială a Studenţilor Creştini). Tot el a condus din 1921 şi International Missionary Council (Consiliul Internaţional Misionar), care în 1961 s-a unit cu Consiliul Mondial al Bisericilor. Mott a prezidat la Edinburgh, Scoţia, în 1910, World Missionary Conference (Conferinţa Mondială Misionară) în cadrul căruia a lansat conceptul de ecumenism în sensul lui masonic modern. A făcut apoi parte din toate organismele de conducere ale Consiliului Mondial al Bisericilor, fiind numit pe rând vicepreşedinte, preşedinte şi în final preşedinte onorific pe viaţă.

Clanul Rockefeller a finanţat ecumenismul

Mai mult decât atât, John Mott a fost principalul promotor al obiectivului de evanghelizare a întregii planete în timpul generaţiei sale, pe motiv că doar aşa Iisus se va putea întoarce pe Pământ. Principala sa lucrare „The Evangelization of the World in this Generation” (Evanghelizarea lumii în timpul acestei generaţii) prezintă pe larg modalităţile practice de punere în aplicare a acestei idei, care a devenit sloganul misionarismului în secolul XX.

Puţini ştiu că John Mott avea strânse relaţii cu clanul Rockefeller. Datorită acestei legături, Rockefeller a finanţat constituirea în 1946 în Elveţia a Institutului Ecumenic, una din principalele aripi ale Consiliului Mondial al Bisericilor.

Organizaţii ecumenice finanţează conflicte armate

Ca şi masoneria, prezentată pentru cei naivi şi proşti drept o „organizaţie discretă implicată în acţiuni de caritate”, grupările ecumenice organizează strângeri de fonduri. Aceşti bani ajung însă de multe ori să finanţeze acţiuni armate în ţări din lumea a treia.

În urma conferinţelor ecumenice care au avut loc la Geneva în 1966 şi la Uppsala în 1968, Comitetul Executiv al Consiliului Mondial al Bisericilor a votat în unanimitate subvenţionarea a 19 mişcări armate din Africa. În 1977, acelaşi Consiliu Mondial al Bisericilor a acordat un alt ajutor financiar consistent unor mişcări de acelaşi gen din Africa Centrală. Aceşti bani au fost utilizaţi pentru cumpărarea de arme şi muniţii şi au întreţinut conflictele sângeroase din aceste ţări africane.

Globalizarea şi problemele economice, pe agenda ecumenismului

Organizaţia „Conferinţa Bisericilor Europene" înfiinţată la Nyborn (Danemarca) în anul 1959 este una din principalele militante ale ecumenismului. Din obiectivele prezente în statul său lipsesc însă tocmai cele ce ţin de spiritualitate. Organizaţia este mult mai preocupată de „problemele pe care le pune azi fenomenul globalizării şi al mondializării din punct de vedere economic şi nevoia unei strategii de dreptate şi asistenţă socială.” În 1972, în cadrul celei de-a 25-a sesiuni a Comitetului Central al Conferinţei Bisericilor Europene care a avut loc la Utrecht, teologul german Jurgen Moltmann a susţin teza masonică a unui guvern mondial unic, prezentat drept soluţia indispensabilă pentru a putea face faţă actualelor nevoi ale societăţii. Tot el a accentuat necesitatea ca Biserica să se degajeze de particularităţile ei confesionale şi structurale.

Aceste organizaţii ecumenice se comportă ca şi cum scopul lor este să vegheze la transformarea bisericilor în nişte instituţii de binefacere, de caritate, care să militeze pentru toleranţă, combaterea sărăciei şi drepturile omului sau să organizeze acţiuni ecologice. Nu este nimic rău în a realiza astfel de acţiuni, însă există o multitudine de organisme create special în aceste scopuri. Cât despre preocupările legate de globalizare, acestea sunt bătătoare la ochi în contextul religios.

Din nou, afirmaţiile din Protocoale se adeveresc!

Biserica are o cu totul altă funcţie spirituală, pe care, sub tutela noilor consilii ecumenice masonice, riscă să nu şi-o mai îndeplinească. Iar oamenii ajung încetul cu încetul să vadă în ea doar o instituţie a statului la care apelează atunci când se căsătoresc, când li se naşte un copil sau le moare cineva. Biserica devine tot mai străină de viaţa şi nevoile spirituale ale oamenilor.

Se confirmă astfel ceea ce era prevăzut în al XIV-lea Protocol al maeştrilor francmasoni: „Când va fi sosit domnia noastră planetară, nu vom recunoaşte nicio altă religie afară de aceea a noastră, care este unică. Din acest motiv va trebui să nimicim toate credinţele. Faptul că prin această nimicire a credinţei se sporeşte numărul ateilor din zilele noastre, nu ne va stânjeni străduinţele, ci din contră va servi drept pildă generaţiilor care vor asculta predicile noastre asupra religiei, al cărei sistem stoic conceput de noi va izbuti să cucerească toate popoarele.”

Sursa

marți, 4 noiembrie 2008

Remember

S-a nascut "Ceahlaul"literaturii romane si omul politic, Mihail Sadoveanu, 5. 11.1880. Publica aproape 100 de volume, intre care: Floare ofilita (1905), Apa mortilor (1911), Neamul Soimarestilor (1915), Tara de dincolo de negura (1926), Hanul Ancutei (1928), Imparatia apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda (1929), Baltagul (1930), Creanga de aur, Locul unde nu s-a intamplat nimic (1933), Fratii Jderi (1935-1943), Nada Florilor (1951).

luni, 3 noiembrie 2008

“VIS” - Fratele cel mai Mare



Sub pretextul luptei împotriva terorismului şi a combaterii imigraţiei ilegale, Parlamentul European a aprobat pe 7 iunie 2007, construirea celei mai mari baze de date biometricedin lume -European Visa Information System (VIS). Sistemul este pregătit să stocheze 70 de milioane de înregistrări ale vocii, ADN-ului, amprentelor digitale şi fotografiei irisului, indiferent dacă persoanele în cauză sunt pe lista suspecţilor de terorism sau a infractorilor. Practic, în această bază de date pot fi înregistrate datele oricărui cetăţean al Uniunii Europene. Pasul următor va fi solicitarea obligatorie a acestor date biometrice pentru a putea călători într-o altă ţară.

„Implicaţiile sînt mari şi îi vor afecta pe toţi cetăţenii Uniunii Europene”, a declarat parlamentarul european Philip Bradbourn. „Acest proiect prevede utilizarea datelor ADN ale oricărui cetăţean UE, chiar dacă acesta nu este suspectat sau condamnat pentru vreo infracţiune. Este un exemplu clasic despre cum încearcă anumite ţări să-şi impună propriul sistem asupra celorlalte state membre.”

Peter Hustinx, supervizor în cadrul Direcţiei de Protecţie a Datelor Europene, şi-a exprimat şi el îngrijorarea: „Categoria subiecţilor ce pot fi incluşi în acest sistem nu este limitată la persoanele suspecte sau condamnate pentru o infracţiune.”

Europarlamentarul britanic Sarah Ludford a fost printre cei care au susţinut această propunere, dar a precizat: „Consecinţele potenţiale ale utilizării greşite a acestor date sau abuzul ar putea submina sever libertăţile civile.” Tot ea recunoaşte şi că: „VIS nu are ca principiu combaterea terorismului sau a crimei. Să ne aducem aminte că 99,9% dintre turiştii din Uniunea Europeană au acte în regulă, nu au avut niciodată antecedente penale şi nici nu sunt imigranţi ilegali.”

***

Pe 5 iunie 2008, George Bush a dat o directivă prezidenţială prin care cere agenţiilor federale să accelereze şi să îmbunătăţească procesul de strângere, stocare şi utilizare a datelor biometrice. Bush a cerut acestor agenţii să pună accent mai ales pe standardizarea şi compatibilizarea informaţiilor pentru a putea fi utilizate în comun. Fiecare agenţie este obligată să pună la dispoziţia celorlalte toate informaţiile biometrice şi biografice ale persoanelor despre care „există suspiciunea că ar putea reprezenta o ameninţare la adresa siguranţei naţionale”.

Documentele oficiale arată că „scopul directivei prezidenţiale de siguranţă naţională este crearea unui cadru de lucru pentru a garanta că agenţiile folosesc în mod reciproc metode compatibile şi legale legate de informaţia biometrică.” Directiva impune şi anume standarde şi protocoale de culegere şi stocare a datelor, pentru o mai mare operativitate. Acesta este un pas important către crearea unei baze de date naţionale.

În termen de 90 de zile, procurorul general împreună cu secretarii de stat pentru apărare, securitate naţională şi servicii secrete trebuie să elaboreze un plan de acţiune care trebuie să includă printre altele şi „stabilirea categoriilor de indivizi care, înafara teroriştilor cunoscuţi şi deja suspectaţi, ar putea reprezenta o ameninţare la adresa siguranţei naţionale.”

Sursa: http://hristofor.wordpress.com/

Sistemul - rapirea libertatii tale



Sistemul, societatea a devenit ceva malefic si diabolic care reuseste un singur lucru: sa iti cumpere libertatea. Cum reuseste acest lucru ? Simplu - pe bani, pe credite. Iti fura timpul, libertatea si vointa contra compensatiei financiare. Odata prins in sistem, mai mult ca sigur vei acumula credite si datorii, iti va fi din ce in ce mai greu daca nu imposibil dupa un anumit punct sa parasesti sistemul, sa devii din nou TU liber si autonom. Si evident ca aceasta compensare monetara pe care o primesti are pretul ei - integritatea, sanatatea, timpul si sufletul tau. Unii dintre voi veti spune ca fiecare are dreptul de a alege cum sa traiasca si cum sa-si organizeze viata ceea ce e adevarat pana la un anumit punct.

Este intradevar o alegere ? Primesti tu datele si informatiile la timp despre sistem pentru a lua o decizie corecta si bine informata ? Tu de fapt incerci sa-ti atingi telurile folosindu-te de informatii date tot de sistem, sistem care nu vrea sa te lase sa scapi. El are nevoie de tine viu, activ, sa consumi servicii si produse, iar cand nu mai ai bani sa te impumuti, sistemul te indatoreaza si te crediteaza voit » sa devii din ce in ce mai dependent...

* Nevoia pâinii zilnice îi dresează gradat pe oameni.

Nu spun ca economia si comertul sunt rele, dar oamenii la ora actuala le-au pervertit intr-un asa hal incat ele au devenit un scop in sine in loc de un mijloc. Nu este normal ca trebuie sa alegi intre o viata normala si o cariera ». Actualmente nu ai timpul si energia necesara pentru o familie normala si un serviciu, activitate profesionala de succes. Rata actuala a performantei si productivitatii care se cere unui om este absolut aberanta.

Acest lucru poate fi foarte usor demonstrat prin numarul mare de depresii, insomenii si oboseala cronicizata in randul oamenilor din tarile puternic industrializate.

Sistemul si tehnologia ar trebui sa-i fie ergonomice omului, sa-i usureze viata - momentan noi intram intr-o sclavie voluntara cu lanturi invizibile. Libertatea este data de timp (pe care nu il ai) si de bani (care iti sunt impozitati) - deci cat de liber crezi ca esti ?

NU FII BORG


Sursa: DEMASCAREA MANIPULARII COLECTIVE


Un mic colt de Ardeal, la "Luminatie"




duminică, 2 noiembrie 2008

Romanul parataxat


Exista circa 650 de taxe incasate de institutiile publice, in afara celor care ajung la buget * 95% dintre ele nu au nicio ratiune economica, dar sunt tolerate de stat pentru a nu mari impozitul si TVA-ul

Taxele parafiscale sunt acele taxe practicate de institutii publice, banii colectati intrand in bugetul lor si nu la bugetul de stat. Practic, de ceva timp, parafisca­litatea a devenit chiar o industrie din care se scot bani buni. Aceste "afaceri" se dezvolta foarte rapid in Romania, neexistand o legislatie care sa vegheze asupra infiintarii, de exemplu, a unei organizatii care percepe o taxa in plus agentului economic. Nu­marul taxelor parafiscale a crescut considerabil de la an la an, in momentul de fata ajungandu-se la aproximativ 650, dupa ce in urma cu doi ani erau 540. Ceea ce a realizat Ministerul Finan­telor, adica Registrul Fiscal, este, de fapt, o agenda a categoriilor de taxe parafiscale si nicidecum a numarului real al acestora. "Sunt mai multe categorii de taxe parafiscale. Parafiscalitatea este conceputa ca un mecanism colateral, cu taxe directe si indirecte, pentru reintregirea bugetului de stat. Si, atunci, statul nu poate sa vina sa aplice niste taxe in plus pentru agentii economici", ne-a declarat Florea Parvu, vicepresedintele Consiliului National al IMM-urilor. "Daca ar ridica TVA-ul, impozitul pe dividende sau impozitul pe salarii, sigur toata lumea ar fi impotriva guvernantilor. Asa se ajunge in situatia ca autoritatile sa introduca niste mecanisme colaterale. Nu taxe directe si indirecte, ci aceste taxe, denumite parafiscalitati", a mai spus Parvu. El a dat un exemplu de parafiscalitate. "Sunt agentii nationale care, in mod normal si corect, ar trebui sa fie subventionate sau alimentate de la bugetul statului. Cum nu primesc bani de la buget, anumite agentii introduc taxe, care, practic, se indreapta impotriva agentului economic. Vorbesc si de ONG-uri, de anumite structuri paralele, care s-au detasat din structurile statului, niste servicii ale statului externalizate", a mai explicat Parvu.

Biruri degeaba
Unele dintre aceste taxe, create de-a lungul timpului, au o ratiune, dar 90-95% nu au nici un fel de ratiune economica si sunt ca niste capuse pe spinarea agentului economic. Potrivit lui Florea Parvu, sunt extraodinar de multe organisme create ad-hoc. Practic, prin natura reglementarilor in vigoare, statul a creat niste avantaje unor grupuri de interese - Asociatia Constructorilor, Ordinul Arhitectilor din Romania, ORDA. "Ca daca nu ai nu stiu ce vinieta pe un cd, platesti la ei, daca difuzezi muzica ambientala in nu stiu ce local, platesti la ei", a spus Parvu. "Acum, ca platesti drepturi de autor in mod excesiv, e adevarat, dar astia te jupoaie cu niste taxe si niste sume, ca pur si simplu te baga in faliment. As fi de acord si cu chestia asta, dar nu exista transparenta si nimeni nu spune ce se intampla cu aceste sume imense colectate de la agentii economici, unde se duc si ce destinatie au", afirma acesta. El mai spune ca ar da banii daca s-ar face ceva cu ei, dar acestia se duc "in masini de lux, in salarii teribile, in deplasari in strainatate", pentru ca "aceste ONG-uri sunt niste structuri pur si simplu capuse, care nu au niciun fel de tangenta cu viata economica". Parafiscalitatea este conceputa ca un mecanism colateral, cu taxe directe si indirecte, pentru reintregirea bugetului de stat. Florea Parvu
Taxe pe sest
"Aceste lucruri (n.r. - aparitia taxelor parafiscale) se fac dis­cret, pe sub masa, under­co­ver. Apar, dupa ce sunt regle­mentate total, la 6 luni, la un an de zile si vine peste tine si zic ca ai sa le dai nu stiu cati bani", afirma Parvu ex­plicand ca, in alte state ale Uniu­nii Europene, agentul econo­mic trebuie sa pla­teasca, de exem­plu, un impo­zit pe profit la stat, iar statul imparte la toti. "De exemplu, dai la stat 30% din venit, in unele state din cifra de afaceri, in altele din profit, iar statul imparte la fiecare. Pe cand la noi, agen­tul economic plateste toate taxele care sunt, impozitul pe venit, impo­zitul pe dividende, tva si asa mai departe. Si dupa aceea trebuie sa se im­par­ta", mai declara Parvu. El spune ca este adevarat ca un agent economic nu "cotizea­za" la toate aceste taxe para­fiscale. "Nu le plateste pe toa­te un agent economic, dar unul se intersecteaza cu 50 de taxe, altul cu 40, altul cu 60, dar el incepe sa-si imparta munca in mod ineficient la altii, care nu fac altceva decat sa stea si sa astepte sa pri­measca bani ab­solut nemun­citi", afirma oficia­lul Consi­liu­lui National al IMM-urilor.
Discutii cu Finantele

"Noi i-am propus lui Varujan Vosganian (n.r. - ministrul Economiei si Finantelor), in sedintele de dialog social, sa verifice aceste taxe parafis­cale si sa vada care au o ra­tiune sa existe si care n-au. Care ne folosesc noua, ca agenti economici, si care nu. Iar cele care sunt incasate in mod abuziv sa fie eliminate", a afirmat Parvu (foto). Potrivit acestuia, nimeni nu vrea sa revina asupra actelor normative care infiinteaza aceste taxe parafiscale "pentru ca nu vor sa-si strice relatiile cu cate cineva, ca au oameni care ii voteaza etc". "Domnul Vosganian a facut un inventar, exista unul, dar trebuie vointa politica pentru ca cineva sa spuna care sunt taxele reale, adevarate, care trebuiesc platite si care nu", explica Parvu. Reamintim ca, ministrul Finantelor anunta, cu putin timp in urma, ca autoritatile centrale incaseaza un numar de 115 taxe parafiscale, care au in schimb mai multe subcategorii, in functie de serviciul oferit. El a aratat atunci ca registrul taxelor parafiscale va fi completat cu taxele aplicate de regiile autonome si autoritatile publice locale.
Masuri de simplificare

CNIPMMR a elaborat o serie de propuneri de imbunatatire a Registrului taxelor si tarifelor nefiscale. Printre acestea se numara completarea Registrului cu actele normative aplicabile pentru fiecare taxa, cu detalii despre destinatia taxei, despre cuantumul si modul de plata, termenul de plata, datele de identificare ale institutiei responsabile in fiecare domeniu. Consiliul mai solicita sa se publice pe pagina de Internet a fiecarei autoritati publice competente si pe site-ul Ministerului Finantelor datele privind procedurile de obtinere a autorizatiilor, avizelor si licentelor pentru firme, formularele necesare, taxele totale care trebuie achitate. Intreprinzatorii sustin, de asemenea, im­plementarea unui sistem electronic de depunere on-line a cererilor privind obtinerea autorizatiilor, avizelor si permiselor necesare firmelor, pentru a nu mai fi nevoiti sa se deplaseze, mai ales ca majoritatea au calculatoare si conexiune la Internet.
Firmele lucreaza la negru
Potrivit acestuia, fara o mana forte la Ministerul de Finante, care sa reglementeze aceas­ta problema, parafiscalitatea nu va disparea, "pentru ca se strica niste oranduiri, sa le zic asa, niste chestiuni deja impamantenite, cu niste oameni care deja si-au pus speranta in profiturile viitoare". Potrivit lui Parvu, una dintre cauzele pentru care agentii economici nu se dezvolta sau lucreaza "la negru" o reprezinta tocmai parafiscalitatea. "Vorbesc de agentii mici si mijlocii, pentru ca ei nu mai fac fata la aceste taxe si impozite extrafiscalizate, pentru ca, daca ei n-ar trebui sa plateasca aceste taxe, poate ar da toti banii la stat. Dar ei, stiind ca trebuie sa dea si colo si colo, incep sa lucreze chiar la negru", spune Parvu. El mai afirma ca, daca ar exista un partid care sa aiba in programul de guvernare eliminarea acestor "capuse" din spatele agentului economic, ar avea foarte mult de castigat.

Sursa: Ziua

Mediafax