vineri, 5 noiembrie 2010

"Nemurirea vă apartine" maestre!

A murit Adrian Paunescu. Titanul, bardul, romanul, omul. Dumnezeu sa-l odihnească si să-l aibă in paza sa! Asta da gol, ăsta da pustiu in urma lui! Dupa Nichita, Marin Sorescu, Cezar Ivanescu si altii a venit si randul sau. Nu cred ca cineva poate prin cuvinte să exprime si sa rezume viata si personalitatea acestuia. Nu cred ca cineva poate exprima sentimentele si emotiile pe care le traiam cu totii in cadrul cenaclului de poezie, cantec si dragoste care era cenaclul "Flacara". De aceea va rog sa cititi aceasta poezie a sa care poate foarte bine sa slujeasca drept o mica autobiografie si un exemplu de traire patriotica:

Eu nu am sa ma fac bine niciodata,
Mereu voi suferi de-o boala grea,
Simtindu-mi constiinta vinovata,
Ca nu e totul gata-n tara mea.

Puteti sa ma-ntrebati: - Ce vrei, baiete ?
In treburile mari de ce te bagi ?
Am sa raspund milos si pe-ndelete:
- Eu stiu ca imi sunt dragi cei ce-mi sunt dragi.

Mi-am investit si nervi si timp si viata,
In drumul car m-a ademenit
Si-am acceptat sa dorm pe copci de gheata
Si sa traiesc pe muchie de cutit.

Puteam sa-mi fac in alte parti avere,
Puteam sa fiu un bun european,
Puteam sa ma inscriu la mamifere,
Ins metabolic de la an la an.

Puteam sa am un os cum au toti servii,
Sa-l rod meschin si fara de idei,
Dar epocii eu i-am cedat toti nervii
Si ea nu-mi da nici drogurile ei.

Eu sunt bolnav de Dumneavoastra, Tara,
Eu sunt bolnav de Dumneavoastra, Neam,
Nu e-nauntru hiba, ci afara,
Traiam un veac labil daca eram.

N-am dreptul la o mare suferinta ?
Nu-mi dati cartela nici pentru prapad ?
Ei bine-atunci in mine ia fiinta
Un neam pe care voie am sa -l vad.

Si n-am sa pot sa-ngadui niciodata,
Acestui trup, nelegiuit al meu,
Sa-nvete nebunia blestemata
De a-i fi usor cand tarii ii e greu.

Ca fluturele parasind omida,
Cand vine peste toti o clipa grea,
Sunt un atlant murind cu Atlantida
Desi putea zbura,daca voia.

N-aveti la dumnevoastra-n farmacie,
Medicamente, boala sa-mi luati,
Un singur leac imi trebuieste mie:
Sa-i pot vedea pe ceilalti vindecati.

Aceasta boala e o boala rara,
Aceasta boala e o boala grea,
Aceasta boala se numeste Tara,
Si leacul este ea si numai ea.

Poezia se numeste "Pacient".

Pentru cei care l-au scuipat, injurat, calomniat, nedreptatit, simt milă. E cumplit  pentru ei sa se tarască pe pamant ca serpii, in timp ce maestrul sta pe un piedestal mare. Parafrazand o celebra emisiune a celui care a fost Adrian Paunescu, pot spune cu putere: "Nemurirea vă apartine" maestre!

joi, 4 noiembrie 2010

Un film "fantastic"

Citesc uimit un articol dintr-un ziar si vad si un video cum ca Sergiu Nicolaescu declara ca a vrut sa-l asasineze pe Nicolae Ceausescu. Si tocmai atunci a venit revolutia, vezi Doamne, si a ratat ocazia sa fie intaiul asasin al tarii. A mai declarat odata ca el a provocat vuietul care se auzea la mitingul din 21.12.89. James Bond pare a fi pistol cu apa in fata acestei piese de artilerie grea care este Sergiu Nicolaescu.

Impresia pe care mi-o lasa acest om acum, la 80 de ani este aceea a unui om care si-a pierdut busola. Asta dupa ce ani de-a randul si-a batut joc de o tara intreaga  refuzand sa dezvaluie adevarul despre evenimentele din Decembrie '89, mistificand realitatea si imbracand-o intr-o forma ce convenea unui grup restrans de indivizi. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca facea parte din cei care au decis asasinarea lui Ceausescu in acea iarna.

Acum Sergiu Nicolaescu se gandeste cu nostalgie la vremurile cand el se "legitima" drept comisarul Moldovan si Mircea cel Batran sau vreun capitan, colonel sau maresal. Ba chiar cred ca nu a reusit niciodata sa se extraga din pielea acestor personaje, incurajat fiind de onorurile si cinstea de care a fost inconjurat in toate regimurile politice. Si banuiesc ca nimeni nu a avut curajul sa-i spuna ca ultimele sale pelicule au fost mai mult decat penibile. Cat despre intentia sa de a deveni un lunetist de nadeje al patriei noastre dragi Republica Socialista Romania in momente cand privilegii curgeau peste el, permiteti sa ma indoiesc!

PS. Filmele pe care el le-a realizat nu au atras niciodata fonduri altele decat de la statul roman, adica doar din banii contribuabililor. Am aflat cu groaza ca intentioneaza sa mai toarne un film, punand inca o data umarul la secatuirea visteriei nationale.

miercuri, 3 noiembrie 2010

Blasfemie sau nebunie?

Un pastor sudafrican afirma in fata enoriasilor ca "Iisus a fost HIV pozitiv". Dupa ce a scandalizat si a starnit rumoare, a incercat sa dreaga busuiocul spunand ca prin mesajul lui dorea sa dea speranta.

Eu stiu ca Sfanta Scriptura in sine este un mesaj de incurajare, de speranta si arata solutiile la toate problemele omenesti, deci in nici un caz nu era nevoie de un gest necugetat ca acesta. Nu cred ca vreun bolnav de SIDA a simtit vreo usurare cand a auzit aceasta afirmatie. Vezi tot articolul aici.

luni, 1 noiembrie 2010

Daca nu ne lauda faptele, ne laudam noi

Oprea, ministrul apararii(poreclit şi ministrul-chelner) iar a gafat, laudandu-se (foto) cu un monument ridicat din banii armatei.

Nu va avea de unde sa scoata vreo chitanta ca sa dovedeasca faptul ca a "contribuit" cu ceva la inaltarea monumentului, nemaivorbind de faptul ca Valentin Tanase, ca autor, a indeplinit o sarcina de serviciu, fiindca el este chiar directorul Studioului de Arte Plastice al Armatei. Si inca ceva : adunatura PDL-ista la Cercul Militar National, in week-end, este prima manifestare de partid intr-o unitate militara de dupa 1989. Cum stam, domn' Oprica, cu folosirea reurselor MApN in interes de partid?(pe surse)

"Cine cauta lauda, se indoieste de propria sa valoare" zicea un sociolog si psiholog francez. Atat Oprea cat si Piedone au de ce se indoi!

Evreii nu au drepturi "exclusive" in Israel

Arhiepiscopul greco-catolic Cyril Bustros din Newton, Statele Unite, a declarat ca "Noi, crestinii, nu putem vorbi de "pamantul fagaduit" ca un drept exclusiv al evreilor". "Aceasta promisiune a fost anulata de Hristos. Nu mai exista un popor ales - toti barbatii si femeile lumii sunt poporul ales". 

Bineinteles ca reactia evreilor nu a intarziat. "Observaţiile Arhiepiscopului Bustros reflectă fie ignoranţa şocanta fie nesupunere în legătură cu învăţătura Bisericii Catolice despre evrei şi iudaism" declara rabinul David Rosen, director al comitetului intereligios americano-evreiesc, consilier al rabinatului sef din Israel. Vezi mai mult aici.

duminică, 31 octombrie 2010

Bogatul nemilostiv si saracul Lazar

"Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porţii lui, plin de bube, poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar şi câinii venind lingeau bubele lui. Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat. Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui. Şi el, strigând, a zis: Părinte Avraam, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie! Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti. Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit o prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi. Iar el a zis: Rogu-te, dar părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu, căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin. Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe prooroci: să asculte de ei. Iar el a zis: Nu, părinte Avraame, ci, dacă cineva dintre morţi se va duce la ei, se vor pocăi. Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva din morţi."

Luca 16, 19-31

"Luaţi aminte: Domnul nu pomeneşte deloc numele bogatului, ci numai pe cel al săracului. Numele bogatului ne rămâne necunoscut în toată desfăşurarea pildei, pe când Lazăr este numit si pe pământ şi în cer. Ce înseamnă aceasta? Oare nu-i lucrul acesta cu totul împotriva obiceiului? Lumea s-ar fi grăbit să-l pomenească pe bogătaş, ca pe unul vrednic de cinste, iar săracului nu s-ar fi ostenit nimeni să-i spună pe nume, chiar dacă s-ar fi ştiut cum ii cheamă. Săracii trec prin lume ca nişte umbre, etichetaţi laolaltă drept „cerşetori”, pe când numele bogaţilor răsună pe toate buzele, sunt cântate în ode, scrise în cronici si săpate în piatra monumentelor funerare.

Dar tocmai de aceea nu pomeneşte Domnul numele bogatului: ca să nu cinstească pe cel cinstit de oameni, ca să arate că alta, cu totul alta e judecata lui Dumnezeu decât a oamenilor. El nu a venit pe pământ ca să imite purtarea oamenilor faţă de oameni, ci să arate cum se poartă cerul cu oamenii! Trecând cu vederea numele bogatului, Mântuitorul ne-a dezvăluit o taină: în ceruri nici nu se pomeneşte numele unui astfel de om, nici îngerii nici sfinţii nu-l au pe cereştile lor buze, e şters din Cartea Vieţii. Domnul ar fi putui să dea bogatului nume, cum i-a dat săracului, dar nu a vrut ca dumnezeieştile-I buze să-l plămădească, să înnoiască şi să dea viaţă unuia şters odată din Cartea Vieţii"

Sf. Nicolae Velimirovici