vineri, 19 noiembrie 2010

O paine urat mirositoare

Lasand deoparte comentariile si criticile de bun simt pe care unii analisti incearca si uneori chiar reusesc sa le faca, exista o categorie care isi incearca norocul comentand politica interna si externa, lasand pe planul doi "talentele" sau vocatia care i-a facut cunoscuti. Ba nu se multumesc sa comenteze politica si atunci arunca cu noroi in diferite personalitati, dedandu-se la atacuri murdare dublate de ura dar si de viermele evident al invidiei.

Poate va amintiti comportamentul si comentariile infame ale lui Liiceanu la adresa poporului sarb(vezi aici Apelul la crima), in timp ce ii elogia pe americanii care ii bombardau in ziua de Craciun. "Disidentul" care a luat-o in "freza"de la Hertha Muller. Sau elogiile lui Cartarescu la adresa politicii antiromanesti a lui Basescu si a camarilei sale. Exemplele pot continua cu Patapievici, Tisminetski si multi alti intelectuali de propaganda antiromaneasca.

Acum recidiveaza Cartarescu, pe post de editorialist al EVZ, care continua sa atace pe cel care a fost poetul Adrian Paunescu. Oare ce il face sa muste din memoria celui care va ramane in istoria politica si literara a Romaniei pe un soclu inalt, indiferent la viermii care colcaie pe langa mormantul sau? De unde provine ura asta viscerala, invidia asta de neinteles? Din mediocritate, din necredinta sau e ceva patologic?  Posibil ca izvorul acesteia sa fie statutul lui Cartarescu de dinainte de '89, de "ucenic" la Uniunea Scriitorilor, calitate in care avea "sansa" deosebita in a cara servietele scriitorilor si poetilor adevarati. Sau poate tocmai educatia atee pe care si-a insusit-o in vremurile acelea. Eu personal m-am saturat de cei care din lipsa de argumente, invoca  colaborarea lui AP cu regimul socialist. Cartarescu ne spune ca l-a citit pe Nichita, pe Sorescu. I-am citit si i-am iubit si noi. Dar daca spune ca la vremea aceea nu l-a citit si nu l-a iubit si pe Paunescu minte cu nerusinare.

Ba ne acuza pe noi, milioanele care l-am iubit si il iubim pe poet, care ii iubim opera si patriotismul, ca suntem nostalgici ai dictaturii comuniste. Eu, care am trait perioade aproape egale de comunism si capitalism, ii pot raspunde prin cuvintele Ahimandritului Epifanie Theodoropulos: "Amândouă regimurile sânt duşmane faţă de Creştinism, atheiste şi antihristice. Pe de-o parte, comunismul consideră omul drept un mecanism care produce unelte, iar pe de alta capitalismul îndumnezeieşte banii, iar omul nu este altceva decât o unitate de producţie şi consum. În esenţă, se pleacă de la acelaşi fundament. Bine a spus cineva că cele două, comunismul şi capitalismul, sânt de fapt aceeaşi fiară cu două capete şi că, indiferent de care vei fi înghiţit, în acelaşi stomac vei ajunge!" (Razboi intru cuvant)

As mai adauga cu propriile cuvinte ca dictatura Noii Ordini Mondiale nu e cu nimic mai prejos decat dictatura comunista, ci chiar o intrece prin metodele diversificate de asuprire, cotropire, verificare si control a populatiilor. Iar painea pe care o mananca Cartarescu, chiar daca are miros de hoit, se pare ca ii tine de foame!

Cititi si Un ultim glont in teasta lui Adrian Paunescu si apoi si un scuipat pe cadavrul lui...

miercuri, 17 noiembrie 2010

Statul flamand

Revine in forta legea 18/1968? Cum asta? Începând cu 1 ianuarie 2011, orice persoană fizică "cu un nivel de trai mult peste veniturile pe care le declară" va fi controlată de Fisc, a declarat pentru Gândul preşedintele ANAF, Sorin Blejnar. El a recunoscut că nu ştie încă cu exactitate cum vor fi selectate persoanele fizice care urmează să fie controlate.

Principalii vizaţi sunt acele "persoane fizice care îşi etalează luxul, care cumpără cash sau prin credite bancare bunuri foarte scumpe, dar care, pe hârtie, nu au niciun venit", explică Sorin Blejnar.(Gandul)

Interesant ca spre deosebire de vechea lege ceausista, care obliga pe cei care nu isi justificau intreaga avere la plata diferentelor dintre venituri si valoarea proprietatilor, aceasta lege urmareste persoanele doar pe parcurs de un an, fara a se raporta la intreaga avere, ci doar la nivelul de trai. Cel putin asa reiese din cele declarate de (i)responsabilii Fiscului. Atata vreme cat cei care si-au dobandit marile averi prin furt, frauda, rapt si spolierea averii statului nu se simt amenintati, legea viitoare va fi praf in ochii lumii, amenintand doar pietarii si bisnitarii marunti cu amenzi ridicole.

marți, 16 noiembrie 2010

Se intampla in Romania

Sefii de post din judetul Neamt "plang" de mila comisarului-sef care e pe cale sa fie demis. Cum sa nu plangi cand acest om are 120 de mii de euro credit şi are si familie? Ce daca era vecin cu Mararu, interlopul ucis? Ce daca acesta practica camataria si el, comisarul sef Soric, stia de asta? Ce daca s-a intamplat o mica crima in urbea sa?

Nu-mi vine sa cred ca se poate intampla asa ceva. O institutie in care trebuie sa domine disciplina si ordinea isi arata slabiciunile. Modul rapid in care au reactionat sefii de post ma duce cu gandul la o organizatie de tip mafiot in care locotenentii isi apara "Naşul", nicidecum una care sa apere cetateanul. Acesta chiar declara ca accepta controlul de la Bucuresti, de parca ar face un favor sau ar avea alta alternativa. Si cum intuiesc eu, PD-L Neamt va interveni politic la Bucuresti pentru ca Soric sa poata apara in continuare camataria si somnul linistit al interlopilor. Facem pariu?

duminică, 14 noiembrie 2010

Pilda samarineanului milostiv

Şi iată, un învăţător de lege s-a ridicat, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci? Iar Iisus a zis către el: Ce este scris în Lege? Cum citeşti? Iar el, răspunzând, a zis: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Iar El i-a zis: Drept ai răspuns, fă aceasta şi vei trăi. Dar el, voind să se îndrepteze pe sine, a zis către Iisus: Şi cine este aproapele meu? Iar Iisus, răspunzând, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat, lăsându-l aproape mort. Din întâmplare un preot cobora pe calea aceea şi, văzându-l, a trecut pe alături. De asemenea şi un levit, ajungând în acel loc şi văzând, a trecut pe alături. Iar un samarinean, mergând pe cale, a venit la el şi, văzându-l, i s-a făcut milă, Şi, apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând pe ele untdelemn şi vin, şi, punându-l pe dobitocul său, l-a dus la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el. Iar a doua zi, scoţând doi dinari i-a dat gazdei şi i-a zis: Ai grijă de el şi, ce vei mai cheltui, eu, când mă voi întoarce, îţi voi da. Care din aceşti trei ţi se pare că a fost aproapele celui căzut între tâlhari? Iar el a zis: Cel care a făcut milă cu el. Şi Iisus i-a zis: Mergi şi fă şi tu asemenea.

Luca10,25-37

"În această luptă mulţi fraţi de-ai noştri zac la pămînt, acoperiţi de răni, plini de sînge şi nu-i nimeni care să-i îngrijească: nici mirean, nici preot, nimeni; n-au alături de ei nici ajutător, nici prieten, nici frate; că toţi ne gîndim numai la noi înşine. De aceea ne înecăm cu toţii.

Numai atunci sîntem tari, atunci sîntem biruitori, cînd nu urmărim interesul nostru; acum însă sîntem slabi şi ne biruie cu uşurinţă şi oamenii şi diavolul, pentru că urmărim numai interesul nostru, pentru că nu ne apărăm unii pe alţii, nici nu ne întărim cu dragostea cea după Dumnezeu, ci căutăm alte pricini de prietenie: unii neamurile, alţii obişnuinţa, alţii tovarăşii de slujbă, alţii vecinii; orice altă pricină, afară de credinţa în Dumnezeu; şi ar trebui ca numai credinţa în Dumnezeu să lege pe prieteni. Lucrurile însă se petrec cu totul dimpotrivă; sîntem prieteni cu iudeii şi cu păgînii, şi nu sîntem prieteni cu fiii Bisericii."

Sf. Ioan Gura-de-Aur                    
sursa