Madalina Manole, fata cu parul de foc, s-a sinucis. A fost cantareata mea preferata la inceputul anilor '90. Am fost la un concert de-al ei, aveam inregistrarile ei. Chiar si cand cariera ei intrase intr-un con de umbra, o iubeam. Am fost suparat putin pe ea cand l-a parasit pe compozitorul Serban Georgescu, lasandu-l atat de singur si neajutorat. Acum asteptam relansarea ei, si sunt sigur ca daca nu erau micile probleme de sanatate, ar fi fost din nou acolo sus. Imi pare rau!
Dar totodata nu pot sa nu constat ca multe vedete, odata ajunse la un nivel destul de ridicat de trai si suficienta, uita de Dumnezeu, ba chiar i se substituie, pana cand moartea survine "ca un fur", pe neasteptate, caci nimanui nu ii e dat a sti ora si ceasul cand va trebui sa paraseasca lumea asta. Unde sunt stralucirea, succesul, prietenii, fanii? Acolo unde e acum nu o insoteste nimeni. Daca Madalina avea credinta adevarata in Dumnezeu, nu s-ar fi sinucis niciodata. Caci diavolul nu poate patrunde decat unde este slaba credinta. Acesta a obtinut o victorie, poate prea facila.
5 comentarii:
Dumnezeu s-o ierte !
Ai dreptate!
Diavolul patrunde acolo unde nu este inteles jocul mintii, al acestui mecanism care ajunge sa ii domine pe majoritatea oamenilor rationali si logici; se lasa condusi de creier si de logica, nu de inima si de intuitie, iar rezultatul este ca nu mai gasesc logica in viata lor, si renunta la ea. Capul face, capul trage, zice o vorba romaneasca; adica, gandurile mintii, lasate sa te stapaneasca, te pot ucide!
IPS Antonie Plamadeala marturisea in una din predicile sale, ca diavolul are numai atata putere cata ii dam noi. Iar cand ii daruiesti cat trebuie, iti ofera ca loc de petrecere lumea mortii - mormintele (Matei 8, 28). Iti arata mormantul si iti spune "Simte-te ca la tine acasa!”(crestinortodox.ro)
Corect, exact acest lucru l-am subliniat! Cand lasi gandurile sa te bantuie, le dai energie si ele nu te mai parasesc, asa cum este normal si asa cum se intampla in mod obisnuit. Gandurile vin si pleaca, sunt ca apa unui rau! Daca luptam cu ele, daca le alungam, ele prind putere si ne doboara! Daca le lasam sa curga, ele nu se pot lipi de noi, cel mult ne "uda" putin, dar atata tot! Solutia este trezvia atentiei, sau constienta, spune-i cum vrei, este acelasi lucru!
Pacat!
Trimiteți un comentariu