Asocierea politico-sindicala

Manipulatorii. Mici, da multi

M-am intrebat in repetate randuri de ce sute de mii de oameni din tara asta (desi per total e vorba de milioane) accepta de mai bine de un an sa fie bataia de joc a guvernului si a presedintelui tarii. Ma refer la profesori, medici, politisti, militari, finantisti... la toti cei numiti bugetari. Li s-au redus salariile chiar si la jumatate, au ramas mai putini, ceea ce inseamna ca au mai mult de munca si sunt criticati in toate discursurile celor de la guvernare. Cei mai multi dintre ei chiar isi fac treaba pe sume derizorii pentru care un politician nici nu ar iesi din casa daramite sa lucreze o luna. Iar la unii responsabilitatea este imensa. Si atunci, care este explicatia?

Ar fi mai multe, dar cea mai la indemana este cea pe care ne-au oferit-o ieri (nu prin vorbe, ci prin atitudine) doi lideri de sindicat. Care se certau „in direct” pe o greva. Unul o voia, celalalt nu. Si, desi amandoi invocau interesul „celor multi”, era cat se poate de evident ca realitatea este cu totul alta. Am mai intalnit astfel de conflicte si cu alte ocazii, iar concluzia este cat se poate de simpla. Acesti oameni - alesi lideri de sindicat - manipuleaza. In masini luxoase, cu vile de sute de mii de euro, isi petrec mai tot timpul la televizor. Fac jocurile politice si au grija ca regula „dezbina si cucereste” sa fie litera de lege. Cu cat sunt mai multe sindicate intr-o institutie cu atat va fi mai greu sa faci un protest de amploare. La RATB sunt 11 sindicate. In invatamant, cateva... confederatii. In administratia publica, cel putin doua.  Una peste alta, este aproape imposibil sa-ti ceri drepturile atata vreme cat cel pe care-l platesti sa te reprezinte (printr-o cotizatie impusa prin lege) face mai degraba jocurile politice. Un lider de sindicat din invatamant imi spunea zilele trecute ca oamenii nu ies la greva. Ca accepta sa fie umiliti de guvern si ca se tem ca-si vor pierde joburile daca protesteaza. Ca sunt amenintati de clientela politica instalata in functii de conducere. L-am intrebat atunci care este rolul liderilor de sindicate, in afara celui de a prinde cate un post politic sau de a face jocurile de culise. A schimbat subiectul, spunandu-mi doar ca traim alte vremuri. Adevarat! Pe zi ce trece asistam la o fratie politico-sindicala generalizata. In care se iau bani de la cei multi, ca sa traiasca bine doar cativa. Daca vor dori sa-si ceara drepturile si sa fie bagati in seama, sindicalistii vor trebui mai intai sa protesteze fata de propriii lideri. Altfel, vor ramane masa de manevra pentru materializarea ambitiilor politice ale unora.

de Elena Cristian(Financiarul.com)