Ce bine că eşti
E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.
Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.
Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.
Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.
luni, 13 decembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Mediafax
- Microsoft împlinește 50 de ani și anunță noi funcții AI pentru Copilot
- Psihologii trag un semnal de alarmă: alcoolul a devenit refugiul multor adolescenți nefericiți din România
- ONU avertizează: Tensiunile comerciale lovesc țările vulnerabile
- Războiul din Ucraina, ziua 1137. SUA „testează” dacă Rusia este serioasă în privința păcii / Nouă copii printre victimele atacului rusesc din Krivoi Rog
- Cutremur de 3,9 grade în zona Vrancea
2 comentarii:
Ei, nu as fi zis, ma bucur ca ai consideratie pentru el, toata aprecierea mea.
Uite ca romanii se pot intalni in marea cultura nationala...
N-ai fi zis? Pai daca te pripesti in a judeca oamenii..!
Trimiteți un comentariu