"Adrian Păunescu a fost şi este plâns de toţi cei care regretă frigul, foamea, cozile, supravegherea universală, domnia suspiciunii şi a minciunii, infernul cotidian dintr-o Românie jignită şi umilită".
Fraza apartine lui Vladimir Tisminetki, alias Tismaneanu, membru al unei familii evreiesti de origine rusa, de trista amintire pentru Romania anilor de dupa Razboiul II Mondial. Unul din cei multi care stau la panda sa apara vreun cadavru care sa-i potoleasca "foamea".
Nu este greu de sesizat ca afirmatiile acestui pui de cominternist sunt mincinoase in mare masura. Astfel, putem observa ca oamenii din ziua de astazi, nu doar cei care il regreta pe Adrian Paunescu, nu au bani nici sa se incalzeasca, nici sa manance si sa se imbrace decent(ajungand sa se imbrace la magazine second-hand). Da, nu mai sunt cozi, dar romanii cumpara putin si prost pentru ca nu au bani. Supravegherea din ziua de azi este totala, spre deosebire de cea dinainte de '89. Acum toate telefoanele, fara exceptie, sunt interceptate, inregistrate si stocate pentru momentul cand "ne va veni vremea". Supravegherea de tip Big Brother s-a impus peste tot. Daca pe vremea aceea oamenii erau iubitori de cultura, prietenosi si saritori, acum au ajuns fiare din pricina neajunsurilor. In acele timpuri Romania era respectata si de Germania, SUA, Rusia, Marea Britanie si de Israel, acum Basescu isi trimite emisarii prin toate colturile lumii si nu accepta nimeni sa stea de vorba cu el. Asta este democratia care ii permite acestui ratat sa vorbeasca si sa calomnieze. Asta e democratia care a scazut nivelul de trai al romanilor, care a instrainat resursele tarii si a permis hotilor sa conduca tara. Asta e democratia care suporta ca un antiroman ca Tisminetki, un veritabil mancator de cadavre, sa fie platit gras din banii romanilor.
As incheia cu un fragment dintr-o poezie a unui mare poet roman, Aron Cotrus:
"..de-ai trai tu
acu,
ce-ai face, Horia, cu miseii ce vând
norodul flamând?!...
nu ti-ar veni sa-i cauti pe toti,
de gâturi sa-i scoti,
din paturi, de la cini, de la prânzuri,
si-n mijlocul pietelor celor mai mari,
ca pe cei mai misei tâlhari,
de limba sa-i spânzuri?!... "
Vezi alt articol: "Fie-ţi mizeria uşoară, Volodea Tismeniţki!"
2 comentarii:
Din nefericire, asa este. Nu plang vremurile trecute, dar totusi cultura mai avea un pret, spre deosebire de acuma, cand, de exemplu, balerinii exerseaza 10-12 ore pe zi, mancand "o placinta si band un suc", iar sriitorii trebuie sa-si plateasca editarea cartilor, si multe altele, in acest capitalism salbatic pe care l-au cultivat aventurierii Roamniei, fara sa se gandeasca la tara lor si la fratii lor romani.
Iar scrierea istoriei a fost data pe mana unor dusmani ai tarii, care s-au bagat in fata, facandu-si loc cu disperare, satui de "lucrat" din umbra, in vechiul regim.
Si, finalul de poem:
De la un cardiac, cordial
De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care mă găsesc de vreme lungă,
Consider că e-un gest profund moral
Cuvântul meu la voi să mai ajungă.
Mă monitorizează paznici minimi,
Din maxima profesorului grijă,
În jurul obositei mele inimi
Să nu mă mai ajungă nicio schijă.
Aud o ambulanţă revenind,
Cu cine ştie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se tratează cicatricea.
Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei,
Păziţi-vă şi inima, şi gândul,
De nu doriţi să vină anii grei,
Spitalul de urgenţă implorându-l.
Eu vă salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se ştie,
Recunoscând că patul de spital
Nu-i o alarmă, ci o garanţie.
Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani,
Eu însumi sunt mai omenos în toate,
Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani
Şi ţării mele minima dreptate.
Nemernicii astia au dus-o bine si atunci, chiar daca erau niste nulitati recunoscute si o duc si mai bine acum, cand tocmai astia sunt la mare cautare. Poetii adevarati sunt scosi incetul cu incetul din constiinta publicului. Daca vrei sa cumperi o carte cu poezii de Cezar Ivanescu, pur si simplu nu gasesti niciunde. Pe vremea dinainte de 89 se statea la coada la librarii pentru cartile lui Paunescu, Nichita si Sorescu. Pentru Dinescu nimeni nu s-a inghesuit.
Trimiteți un comentariu