Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei ‘nălţam visători la steaua
Singurătăţii.
Când deodată tu răsărişi în cale-mi,
Suferinţă tu, dureros de dulce…
Până-n fund băui voluptatea morţii
Ne-ndurătoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.
De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări…
Pot să mai re-nviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?
Piară-mi ochii tulburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri linişiti, pe mine
Mie redă-ma!
Mihai Eminescu
6 comentarii:
am marea bucurie sa va salut, stimate domnule ion! eu sunt celalalt "ion de la chiuiesti", care v-a scris prin noiembrie, curios fiind cine sunteti. atunci mi-ati spus ca in ajunul craciunului veti fi la manastirea Casiel. eu speram ca voi ajunge acolo, sa va intalnesc. din pacate, nu am putut ajunge.
sunt angajat in cadrul arhiepiscopiei clujului. dupa cum stiti, IPS Bartolomeu a plecat la Domnul, iar locul i-a fost luat de catre IPS Andrei. eu, cunoscand din anii precedenti ca de craciun primim liber, m-am bazat ca voi ajunge la Casiel la colinda, dar conducerea a avut planuri diferite... nu am primit liber!!! am ajuns la Casiel abia de Anul Nou. acesta este motivul pentru care nu am putut ajunge in ajunul craciunului la manastire.
de Anul Nou am intrebat la manastire despre dumneavoastra (nu v-am uitat). maicile mi-au spus ca sunteti rudenie cu familia care locuieste la poarta in stil maramuresan, pe stanga cum se merge la manastire, nici o alta informatie in plus.
dar providenta are cai nebanuite. in 14 ianuarie, seara, am mers la celebrarea unui majorat. langa sotia mea statea o consateana de-a mea, casatorita in Casei, doamna Anuta. intamplator mi-a zburat gandul, IMEDIAT, la dumneavoastra. NU STIU DE CE, CERT ESTE CA ASA S-A INTAMPLAT! intrand in discutie cu doamna Anuta, am ajuns la concluzia ca misteriosul "Ion de la Chiuiesti" ii este rudenie. a insistat sa va sune...
aceasta este povestea ... din noiembrie pana acum. sper ca insistenta mea in legatura cu identitatea dumneavostra sa nu fi fost deranjanta.
am, in continuare, certitudinea ca ne vom intalni la manastirea Casiel. nu stiu cand, dar Dumnezeu va randui momentul.
acestea fiind spuse, va doresc multa sanatate, un an nou cat mai bun si multe binecuvantari de la Domnul! cu aleasa consideratie, un alt "ion de la chiuiesti"!!!
Va multumesc pentru insistenta d-voastra. Ca intotdeuna, adevarul este undeva pe la mijloc. Sigur vi se va revela intr-o buna zi.
Doamne ajuta si la Sfintele Pasti facem o noua incercare, nu?
avand in vedere modul "minunat" in care am aflat despre dumneavoastra de la doamna Anuta, sunt sigur ca Dumnezeu va randui sa ne cunoastem. dati-mi voie sa nu propun o data anume, intrucat providenta lucreaza nebanuit. mi-am propus ca, cel putin o duminica pe luna, sa fiu la Casiel. deci, Dumnezeu va decide cand sa ne cunoastem. eu doar sunt sigur ca se va intampla. va salut cu respect!
stimate domnule ion, am omis din primul meu comentariu, cel lung, sa va spun ca doamna Anuta vorbea cu o alta persoana de la masa despre anumite rudenii (cunostinte) de-ale ei. coroborand spusele ei cu informatiile date de maicile de la Casiel despre dumneavoastra, mi-a zburat gandul la dumneavoastra. deci nu faptul de a o avea pe doamna Anuta aproape de mine m-a facut sa intreb de dumneavoastra (cum reiesea din primul comentariu ... l-am recitit), ci afirmatia doamnei Anuta a fost cea decisiva. am simtit nevoia sa fac aceasta precizare, pentru ca nu cumva sa ma credeti vreun "visator in ale duhului". toate cele bune!
Imi pare rau daca nu intelegeti ce v-am spus mai devreme, anume ca adevarul nu este la aceea doamna Anuta.
Dar haideti sa amanam discutia pana la o eventuala intalnire.
Cele bune!
cu scuzele de rigoare, astept sa ne intalnim! cu respect!
Trimiteți un comentariu