Omul instruit, pe cale de dispariţie

Omul instruit - studiu de caz? Pare un subiect pe cât de pretenţios, pe atât de preţios, în zilele noastre. Şi totuşi, în fiecare om ar putea înmuguri, într-un ceas anume, interesul pentru cultură; dorinţa de a fi un ins cultivat; de a cunoaşte cât mai multe din toate domeniile. Depinde, însă, de felul cum porneşte la drum, încă din pruncie. Unii se aventurează de bună voie în lumea lui "vreau să ştiu". Alţii, fug de rup pământul în sens opus. Mai există şi o categorie de mijloc: indivizi care, indiferent de sex, vârstă sau apartenenţă religioasă, vor să se instruiască repede şi cu folos. Ei reuşesc să-şi atingă ţinta doar pe tărâm... politic. Politica nu are nevoie, în general - după cum am văzut cu toţii - de indivizi şcoliţi. Exemple sunt destule. În acest caz şi numai în acest caz, presimţi de departe eşecul. Nu al politicianului - ajuns în fruntea instruiţilor şi neinstruiţilor - ci al comunităţii, al ţării întregi pe care are pretenţia să o manipuleze. Cred că de aici vin toate neajunsurile zilelor noastre; piedicile, erorile, amatorismele, înclusiv cele în materie de cultură. La noi, proverbul "Omul potrivit, la locul potrivit" pare să se răzbune crunt, aşa încât cu cât eşti mai nepotrivit pentru un loc, cu atât îl găseşti mai uşor. Cu alte cuvinte, ceea ce se întâmplă în România nu este demn de o societate normală. În orice societate normală, politicul este cel care decide ce oameni sunt mai potriviţi în domeniul respectiv. Din această stare de lucruri pe dos, rezultă două întrebări (sau nedumeriri):

1. Este omul instruit pe cale de dispariţie?
2. După ce criterii se alege omul nepotrivit tocmai pentru un loc ce se lasă greu ocupat de omul capabil?

Desigur, mai sunt nedumeriri. Cum se întâmplă că într-un post care necesită pregătire culturală, se află un ceferist?! Cine răspunde, oare, de incapacitatea omului nepotrivit de a pune lucrurile cap la cap?! Este el fratele, cumnatul, finul propriului său naş aflat în fruntea unui "compartiment" politic, specialist, la rândul lui, în cultura leguminoaselor?! Referitor la cultură, îmi amintesc de vorbele lui Constantin Noica: "Prea mulţi buiestraşi în cultura română. Cultura e prea mult a anahoreţilor, înfrânţilor, modeştilor, complexaţilor, netrebnicilor; e prea mult o revanşă". Şi totuşi, pentru a-l cita tot pe Noica "De unde începe cultura?". "De la lucrul neprivit direct, ci reflectat - fie şi în ochii altora; ca fiinţa frumoasă. Cultura ca tăcere, asimilare, hrană. Cultura ca detectare a maladiilor realului de orice fel". Cred că "timpul" nostru cultural e pe mâna unor chirurgi care au absolvit "şcoala de măcelărie". La ce să ne mai aşteptăm?

Veronica Marinescu - Curierul National

Nota 10

Nadia Elena Comăneci a devenit prima gimnasta din toate timpurile care a obţinut scorul perfect de zece la olimpiada de la Montreal 1976.

România între Plăcintă, Ridzicol şi Diplomatul-Porno

Scena politică românească a devenit un OTV generalizat. Multă vreme am crezut că Tolea, Magda Ciumac, Piticul – Porno, Elevul – Porno, Profesoara – Porno sunt personaje numai în studioul lui Dan Diaconescu, ca într-o menajerie de circ la care ne uităm, dar nu ne băgăm să nu ne sfâşie leii. Dar viaţa m-a făcut să mă înşel amarnic. Din ce în ce mai mult politica a devenit populată de personaje din studioul „DD în direct”. Nu ne-a fost de-ajuns că avem piticul-porno că acum ne reprezintă în ţara frăţescă Diplomatul – Porno Nuică. Sunt jalnice comentariile unor bloggeri securişti că cizma de consul a fost victima unui şantaj. Păi idiotul dacă nu şi-a putut ţine pulanul în pantaloni să nu dea cu el în găurile SIS, dovedeşte clar incompetenţa nu numai a lui Nuică, dar şi a factorilor decizionali din MAE şi SIE. Cristian Diaconescu tace chitic şi se face că nu a auzit că subalternii săi stau cu mâna pe pulan la vedere, compromiţând foarte grav imaginea României şi a diplomaţiei româneşti în lume şi bătându-şi joc de bruma de românism din Moldova. Securitatea lui Nicolae Ceauşescu nu ar fi permis ca un diplomat sau un membru DIE să ajungă, prin incompetenţă, ciuca bătăii servicilor secrete ruseşti. A doua zi un astfel de om era judecat ca şi trădător, cu consecinţele legale de rigoare. În posturi cheie pentru viitorul României un astfel de porno-diplomat aduce grave prejudicii unităţii naţionale pe termen lung.

Într-un editorial de acum vreo două săptămâni am scris că numai demisia lui Ridzi de la Ministerul Tineretului mai poate opri compromiterea guvernului şi a PDL în ochii opiniei publice. Ministru Ridzi prin faptele sale a introdus un nou cuvânt - adjectiv în DEX, acela de ridzicol. Nu intru în detaliile scandalului pentru că am mai scris şi se cunosc faptele, dar nu pot fi de acord cu A. Videanu, care prin declaraţiile sale elogioae la adresa demisiei lui Ridzi mai dă o palmă credibilităţii PDL în ochii electoratului. Demisia trebuia dată în primele zile ale scandalului şi tot scandalul de presă s-ar fi stins, iar PDL nu ar fi ieşit şifonat cu vreo 5 procente în minus, în urma acestuia. În acest context nu pot fi de acord decât cu vocile lucide din PDL: Cezar Preda, Th. Stolojan, Berceanu, Sulfina Barbu, I. Oltean, Sever Voinescu şi Andreea Vass, care şi-au exprimat îngrijorarea faţă de acest abuz la adresa banului public în vreme de criză. Nu înţeleg de ce Emil Boc a acceptat să o înlocuiască pe Ridzi cu Plăcintă, o afaceristă controversată din Focşani, care are deja bube grave în CV: afaceri cu statul şi firme nedeclarate. Emil Boc a numit-o numai că a donat milioane de euro partidului? Toate aceste scandaluri de presă se referă numai la PDL, despre PSD ziariştii nu spun mai nimic, preferând o tăcere ciudată şi suspectă.

Cum s-a ajuns ca diplomaţia română să fie reprezentată de Diplomatul-Porno şi Tineretul de Ridzi şi Plăcintă? Foarte simplu. Cheia provine de la selecţia de cadre din ultimii 20 de ani în România? Atât în diplomaţie sau politică, şi nu numai, cheia promovării este următoarea: clientelismul, şpaga, sexul, corupţia, delaţiunea, nepotismul etc. Credeţi cumva că în România motorul promovării este: competenţa, profesionalismul, cinstea, corectitudinea, munca etc? Bineînţeles, a fost o întrebare retorică. Reforma adevărată va începe în România numai atunci când se va depăşi etapa fanariotă de selecţie a cadrelor în toate domeniile. Numai atunci diplomatul – porno, Nuică nu va mai fi la post în străinătate pe banii contribuabililor, ci un biet custode de bordel, iar Ridzi nu ar fi mai cheltuit din banul public ca din averea bărbatului, ci ar fi fost o simplă secretară la o şcoală din Petroşani, iar Plăcintă nu ar mai fi donat bani pentru a ajunge ministru, ca pe vremea lui Caragea, ci ar fi lăsat locul de ministru la un Bellu, Bitang sau la cineva tânăr şi cu studii, ca Vass de la PDL.

Ionuţ Ţene-napocanews.

Marea Schisma

Probabil ca majoritatea celor ce zabovesc pe acest blog stiu motivele si modul cum s-a petrecut ruptura dintre cele doua Biserici, cea mare, din 1054, intrucat rupturi de mica amploare au mai avut loc si inainte. Dar aceasta schisma a avut cele mai grave consecinte.

In fruntea cauzelor schismei trebuie asezate lipsa dragostei crestine si mai ales conceptiile diferite referitoare la fiinta si unitatea Bisericii dar si dorinta nemarturisita a papalitatii de a-si întinde stapânirea peste întreaga Biserica şi inserării clauzei Filioque în Crezul de la Niceea. Papa prezenta pretentiile sale politice ca dogme religioase si de aceea Biserica ortodoxa lupta în fapt pentru respingerea unei false dogme , a dogmatizarii puterii lumesti universale a papei . Rezultatele au fost anatemele(16 si 24 Iulie) si in final ruptura.

Cand discutam despre ortodoxie, nu trebuie sa uitam ca Biserica Ortodoxa este Biserica propriu-zisa si nu o confesiune oarecare. Eforturile ecumenistilor de a apropia Bisericile sunt sprijinite de mari capi ai Bisericii ortodoxe, spre disperarea credinciosilor si a marilor duhovnici ortodocsi. Ce argumente clare sunt impotriva ecumenismului?

1) Nu are temei patristic

Nici un sfant nu a fost ecumenist si nu s-a rugat impreuna cu cei de alte confesiuni. Din contra, multi sfinti s-au opus ecumenismului (ex: Sfantul Marcu Eugenicul) si discutiilor cu ereticii. Cat despre rugaciunea impreuna cu ereticii, fiind interzisa de Sfintele Canoane, sfintii nu doar ca nu s-au rugat, dar chiar au strigat cu glas mare impotriva acestei grave calcari a canoanelor. De exemplu, Sf. Efrem Sirul a zis: “Vai acelora care se intineaza cu blasfemiatorii eretici! Vai acelora care batjocoresc Dumnezeiestile Scripturi! Vai de cei citi murdaresc sfinta credinta cu eresuri sau incheie vreo intelegere cu ereticii!”

2) Nu se stie prea clar ce este

“Nimeni nu stie ce este ecumenismul”. Chiar un episcop foarte ecumenist - PS Serafim Joanta, o recunoaste. Nu doar ca nimeni nu stie, dar multi ortodocsi vad ce vor in ecumenism si mai ales vad ce pare bun:

• intalniri reciproce de cunoastere si intelegere
• actiuni impreuna impotriva ateismului
• pace si bunaintelegere intre confesiuni
• calea pentru unitatea crestinilor
• etc

Oricare dintre aceste viziuni, daca ar fi sa le luam separat, nu doar ca sunt bune, dar nici nu e nevoie de o idelogie ca sa se manifeste. Daca suntem ortodocsi, oricum trebuie sa plinim toate acestea, la ce ne trebuie o ideologie pentru asta? Ortodocsii au coexistat in istorie cu multe confesiuni si religii. Au trait in pace chiar si cu turcii si nu au avut ecumenismul ca sa ii invete cum sa o faca. Insa niciodata nu ei au fost sursa conflictelor, niciodata nu au pornit razboaie sau opresiuni. Daca ceilalti au facut-o, sa se impace ei intre ei, pentru ca noi ca ortodocsi oricum suntem datori sa purtam crucea fara incrancenare, iar testamentul unui martir al temnitelor comuniste este graitor: “Sa nu ne razbunati!” Nu doar el, ci toti ortodocsii care au murit si au fost oprimati de alte culte si de alte religii, nu au spus altceva vreodata. Prin urmare, argumentul ca ecumenismul este necesar deoarece facem pace intre noi este hilar: ortodocsii au fost tot timpul in pace cu toti si cu Dumnezeu, doar cu vrajmasul diavol sunt pururea in razboi ortodocsii - ori cu acesta nu vrem si nu trebuie sa facem pace.

Cu atat mai grav este ca nu stim ce inseamna ecumenismul, cu cat vedem ca deja a devenit o ideologie, cu institute, cu program, cu centre de studiu, etc. Ori a face ecumenism cata vreme nici nu stim ce inseamna nu poate fi decat falimentar pentru unitatea noastra, a ortodocsilor. Si vedem cum lupta pentru unitate cu ereticii aduce dezbinare intre ortodocsi. Noi nu am realizat inca unitatea deplina a ortodocsilor, pe schismaticii stilisti nici nu ii bagam in seama, desi au aceeasi credinta cu noi, dar pe ereticii protestanti care injura pe Maica Domnului ii numim frati in Hristos si ne pupam cu ei.

3) Pica bine pentru antihrist

O singura supra-religie in care sa nu mai exista conflicte intre oameni si neintelegeri si in care fiecare sa cedeze la lucrurile care ne despart este ceea ce isi doreste antihrist. Cand o sa vina, o sa puna mana pe ea si o sa se puna pe el in locul lui Hristos. Daca ortodocsii se roaga impreuna cu ereticii, ei calca in picioare canoanele. Cei care calca in picioare canoanele, pierd Duhul Sfant si ajung in rataciri si mai mari decat rugaciunea impreuna cu ereticii. Ora vrajmasul nu doreste altceva decat sa ne rupem de Dumnezeu. Chiar daca in aparenta parem ortodocsi, facem slujbe ortodoxe, avem biserici frumos pictate si icoane minunate, cat timp nu avem Duhul Sfant suntem ai vrajmasului. E cu totul de mirare ca vedem cum se construieste sub ochii nostri statul global, politica globala, sistemul economic global, dar cand vedem ca se pun bazele unei religii globale, ne facem ca ploua si intram in hora.

Inca unul …

Dincolo de aceste argumente, ierarhii ecumenisti ar trebui sa se gandeasca si la faptul ca Biserica trebuie sa fie si soborniceasca si sa asculte de glasul poporului care nu vrea ecumenism. Insa asa cum inaintasii lor care au semnat unirea cu papa au regretat mai apoi cand poporul nu mai venea in bisericilor unde slujeau ei, poate ca asa o sa se intample si acum. Fereasca Dumnezeu ca acesti ierarhi care iubesc atat de mult pe eretici incat uita de oile lor sa se amageasca si sa vada oi pe capre.

ortodoxie-ecumenism.com(Gigel Chiazna)

Demisia lui Ridzi, un gest la ordin, fara onoare, fara demnitate

Ministrul Tineretului si Sportului, Monica Iacob Ridzi, a demisionat ieri, pe fondul scandalului privind modul in care au fost cheltuiti 730.000 de euro pentru Ziua Tineretului. Presedintele Basescu a semnat deja decretul de numire a noului ministru in persoana senatorului PDL de Vrancea, Sorina Luminita Placinta, din Comisia de Agricultura.

In discursul de demisie, Monica Iacob Ridzi si-a sustinut in continuare nevinovatia, dar a spus ca isi da demisia "pentru a nu prelungi in mod nejustificat dezbaterea publica si a nu afecta implicit imaginea Guvernului". De asemenea, a spus ca familia sa este prea expusa presiunii scandalului: "Mama mea e deja bolnava". Pe tot parcursul scandalului, primul-ministru a declarat ca Monica Iacob Ridzi nu va pleca din Guvern daca procurorii nu vor decide inceperea urmaririi penale impotriva sa. Acest lucru nu s-a intamplat, dar se pare ca liderii PDL au decis ca pierderile politice sunt prea mari daca ministrul Ridzi ramane in Guvern.

Demisia ministrului Tineretului vine dupa ce mass-media a dezvaluit ca evenimentele platite de MTS pentru Ziua Tineretului au fost mult supraevaluate si ca realizarea lor a fost incredintata, fara licitatie, unor firme de apartament. Romania Libera.

Sigur, daca nu era lupta ziaristilor si nu in ultimul rand a bloggerilor, Ridzi nu s-ar fi dat dusa niciodata. Adio d-na Ridzi! Te-ai compromis definitiv!

Update. Traian Basescu acuza televiziunile care ar fi luat bani negri de la politicieni: Este cea mai urata motivatie a vreunei remanieri, cazul Ridzi este doar varful aisbergului.

O atitudine de rahat, cu care ne-a obisnuit Basescu, aceea de a arunca cu dejectii , in a acuza pe toata lumea, cu scopul de a-si ascunde matrapazlacurile clanului propriu.

Invatamintele lui Ion Nuica

Ce a invatat Nuica dupa ce a fost implicat in scandalul sexual care a inflamat relatiile moldo-romane:

1. La Chisinau nu se face sex caci te filmeaza politia si te da la televizor.
2. La Chisinau serviciile secrete sunt obsedate sexual si au boala voyerismului.
3. La Chisinau cand spui sex ai in vedere campanie electorala, cand spui campanie electorala ai in vedere sexul.
4. Serviciile Secrete moldovenesti se tem ca romanii “o sa-i aiba” pe moldoveni.
5. Nici la Chisinau nu poti sa ai incredere in femei.
6. La Chisinau “Uniti-va” se scrie “Unitiva”.

Sursa

Amatorismul a impanzit si Ministerul Afacerilor Externe, unde bantuie tot felul de unchi si matusi, nepoti si pupile, fara nici o pregatire pentru asa posturi, sau macar un minim de inteligenta.

TUDOR ARGHEZI 21 mai 1880-14 iulie 1967

De-abia plecaseşi

De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!

Ţi-as fi făcut un semn, după plecare,
Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?

Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.
Ai ascultat de gândul ce-l dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?

Joaca de-a finantele

Ce se intampla cand pui un expert in borduri sa faca politica fiscala? Omori 80.000 de firme in sase luni si scazi incasarile la buget cu 2%.

Numarul firmelor care si-au suspendat activitatea in primele sase luni din 2009 a crescut de zece ori fata de aceeasi perioada din 2008. Numarul firmelor inchise la cererea patronilor a crescut de cinci ori. Un rezultat impresionant si un CV pe masura.

Multumim domnule ministru! Tineti-o tot asa pana intram in incapacitate de plata.

Cristian Ionita(Financiarul.com)

Compay Segundo 1907-2003

Compay Segundo - Guantanamera

Băsescu Traian, culmea politicianului abil

Luni, 6 iulie 2009, preşedintele României, Traian Băsescu, a promulgat legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate (legea „paşapoartelor electronice”), manifestând astfel un dispreţ total faţă de reprezentanţii societăţii civile care i-au solicitat acestuia o întrevedere pentru a-i prezenta obiecţiile perfect justificate la adresa acestei legi. Legea în cauză nu instituie, aşa cum se clamează, un drept real de opţiune pe criterii de conştiinţă sau religioase, obligându-te să minţi, pretinzând că nu dispui de timpul necesar. Doar astfel poţi obţine un paşaport simplu temporar care nu conţine cip RFID pe care sunt stocate date biometrice. În final, legea presupune o rezolvare românească pentru că, trebuie să recunoaştem, că „suntem foarte ocupaţi” şi, în consecinţă, în trei zile putem obţine acel paşaport. Un astfel de paşaport reînnoibil anual te costă de 3,6 ori mai mult decât un paşaport electronic valabil pe aceeaşi durată de timp, respectiv 5 ani. Paşaportul electronic conţine cip RFID pe care sunt stocate date biometrice: amprentele digitale şi poza facială biometrică.

În aceste condiţii nici nu poate fi vorba de o posibilitate de alegere normală care ar presupune condiţii nondiscriminative. Practic, te forţează într-un mod pervers să optezi pentru paşaportul prevăzut cu cip RFID, care este mai ieftin şi se reînnoieşte o dată la cinci ani, spre deosebire de cel fără cip RFID al cărui termen de valabilitate este de 1 an, după care trebuie reînnoit.
Orice cetăţean care îşi doreşte un paşaport simplu temporar fără cip RFID vrea să poată alege în condiţii nondiscriminative. Cu alte cuvinte, preţul paşaportului simplu temporar ar trebui să fie acelaşi cu preţul paşaportului electronic şi să existe specificat în lege explicit dreptul de a alege pe criterii de conştiinţă sau religioase.

Toate aceste aspecte i-au fost aduse la cunoştinţă preşedintelui Băsescu prin intermediul consilierului său. Domnia sa, în timpul vizitei pe care a realizat-o la Mănăstirea Putna, a fost invitat să semneze referendumul pe listele celor care nu îşi doreau cipuri RFID incluse în actele de identitate. Traian Băsescu a precizat că nu crede în aşa ceva. În ce să nu creadă? În transformarea individului într-un număr? În inventarierea fiinţei umane ca pe un produs de consum? În monitorizarea, urmărirea şi controlul total care se doresc să fie realizate prin intermediul introducerii cipurilor RFID (engl. Radio Frequency Identification; rom. identificarea prin intermediul frecvenţei radio). Aici nu este vorba de credinţă, este vorba de o realitate sumbră pe care forţe obscure doresc să o instaureze în România şi nu numai.

Preşedintele Băsescu putea să mimeze democraţia, putea să îi primească pe reprezentanţii societăţii civile şi să le explice de ce va adopta decizia de a promulga această lege. Nu a făcut-o! Domnul Băsescu este o persoană extrem de informată şi un excelent manipulator. Prin persoane apropiate domniei sale a întreţinut ideea, care nu a reprezentat niciodată altceva decât o iluzie, că va achiesa la ideea referendumului iniţiat de Mănăstirea Petru Vodă, care a strâns 700 de mii de voturi a unor persoane care se opun actelor de identitate prevăzute cu cipuri RFID. Astfel, manipulând eficient, Traian Băsescu a hrănit în mod deşart expectanţele unora.

Băsescu nu are prieteni, are doar interese – ceea ce nu este rău. Fiecare dintre noi avem interese, dar interesele naţionale nu corespund, din nefericire, cu interesele domniei sale. Din postura de preşedinte ar fi fost normal ca acesta să promoveze interesele tuturor românilor. Afirm cu certitudine că toate legile aberante (codurile penal şi civil, legea paşapoartelor electronice etc.) care se adoptă în momentul de faţă sunt adoptate cu bună-ştiinţă, la solicitarea şi cu sprijinul direct al preşedintelui Băsescu la cererea expresă a celor din afară. Preşedintele Băsescu este un „zoon politikon”, un animal politic cu instinct de prădător. În mediul politic se acreditează ideea că acesta este integrat masoneriei de orientare americană, rangul său fiind mai mic decât cel deţinut de Mircea Geoană în cadrul aceleiaşi grupări. De altfel acest straniu concubinaj împotriva naturii între PDL şi PSD a fost pregătit cu doi ani în urmă de către masoni din ambele formaţiuni politice.

Se ştie intima şi profunda legătură care există între serviciile secrete din România şi preşedintele Traian Băsescu. Aşteptăm de altfel cu interes, în preambulul şi de-a lungul campaniei electorale pentru prezidenţiale, scoaterea la iveală pe piaţa media a unor noi dosare de la CNSAS pentru a întregi circul politic – „panem et circensis”. Dacă nu avem pâine din cauza crizei economice, măcar să beneficiem de circul gratuit care ni se oferă din plin. Băsescu este şi va fi extrem de atent cu viitorul său politic. Prin urmare, va urma întru totul într-un mod obedient directivele ierarhiilor superioare. Traian Băsescu este singurul care ar putea da curs referendumului iniţiat de Mănăstirea Petru Vodă prin prerogativele conferite de Constituţie. O va face doar dacă îl avantajează în contextul viitoarelor alegeri prezidenţiale. Personal cred că va prevala obedienţa domniei sale în a-şi păstra funcţia prezidenţială.

Serviciile secrete din România îşi fac datoria cu brio. În ultimul timp au infiltrat cu sârg informatori, precum şi ofiţeri sub acoperire în organizaţiile ortodoxe din ţară. Sub pretextul luptei pentru credinţa ortodoxă, românism, luptă antimasonică (sic!) şi informaţii despre anul 2012 (sic!), au promovat un soi de fundamentalism şi exclusivism. Numai noi suntem cei autentici, restul sunt pleavă! Fiinţe care nu au postit o zi în viaţa lor, care nu s-au rugat sincer lui Dumnezeu au devenit brusc, subit şi dintr-o dată promotorii luptei anti-cip şi „apostoli ai neamului”. Această strategie a serviciilor secrete a căror membrii sun grupaţi şi ei în diverse loje masonice (vezi ultima carte a lui Ovidiu Ohanesian, Puterea din umbră) care ne-a fost revelată de persoane din mediul monahal, urmăreşte o marşare exclusivă pe criterii teologice (cărora nimeni nu le contestă validitatea) şi se constituie într-o modalitate eficientă prin intermediul căreia să îi îndepărteze de lupta anti-cip pe toţi aceia care sunt de o altă confesiune decât cea ortodoxă sau împărtăşesc o altă credinţă religioasă. Îi informăm pe această cale că există persoane care nu sunt dispuse să joace în scenariul lor. Unii nu s-au dovedit naivi şi i-au trimis la plimbare pe infiltraţi, alţii însă au marşat pe această direcţie, acceptându-i. Ghinionul lor!

O eventuală campanie media care ar presupune ca punct de plecare exclusiv demersul teologic va fi uşor de contracarat prin sintagme ca fundamentalism ortodox, exclusivism, naţionalism extremist, superstiţii de ev mediu cu care a fost categorisit şi autorul acestor rânduri. De aceea în condiţiile date, ei nu se tem de un eventual referendum.

Ei se tem totuşi de faptul că persoane din mediul juridic şi academic ar putea să se ralieze mişcării anti-cip şi se asigură astfel că ei vor fi îndepărtaţi prin această modalitate exclusivă de acţiune. Şi până în prezent această strategie le-a reuşit.

Nimeni nu mişcă în PDL fără aprobarea lui Traian Băsescu. Nici Monica Iacob Ridzi, nici preşedintele grupului parlamentar PDL din Camera Deputaţilor, Mircea Toader. Toţi sunt, aşa cum plastic i-a definit d-na Ridzi, „soldaţi devotaţi ai partidului”. De altfel, cu unele mici excepţii, situaţia este aceeaşi în toate partidele politice care evoluează pe eşichierul politic românesc. Acest aspect a fost foarte clar vizibil în cazul votului în cazul legii paşapoartelor electronice. Doar 13 voturi împotrivă şi 13 abţineri, restul de 206 de deputaţi au votat pentru adoptarea acestei legi în cazul paşapoartelor electronice la votul final.

Cine cunoaşte caracterul preşedintelui a putut constata că acesta este un politician cinic, abil şi extrem de pragmatic, ahtiat după putere, înconjurat de aplaudaci servili, între care includem, din nefericire, jurnalişti şi intelectuali de la care ne-am fi aşteptat la ceva mai mult. Postura de prostituate intelectuale nu îi avantajează decât, eventual, sub aspect financiar – în definitiv, un câştig cinstit în vremuri de criză, practicând pupincurismul jurnalistic. În această categorie se încadrează posturile de televiziune B1TV şi Antena 3, acesta din urmă făcându-şi un titlu de glorie din critica constantă şi tendenţioasă la adresa preşedintelui Băsescu. Ambele ipostaze jurnalistice nu fac altceva decât să ne dezguste profund, fiind departe de echidistanţa presupusă de o minimă deontologie profesională.

O întrebare care se impune: dacă Băsescu este ceea ce este, de ce l-am vota în continuare? Un răspuns cinic pe care îl pot oferi este acesta: pentru că gradul de obedienţă al contracandidaţilor nu îl ştim. Astfel, gradul de obedienţă al eventualilor candidaţi poate să fie mult mai mare. Iar domnul Traian Băsescu este extrem de previzibil în ciuda independenţei pe care aparent o afişează.

P.S.: Softul care a fost primit de la americani de către autorităţile române pentru viitoarele cărţi de identitate prevăzute cu smart-carduri (în fapt, cipuri RFID) presupune o cheie de operare care include numărul 666. Reacţia unui informatician român care nu are nici în clin, nici în mânecă cu aspectele teologice, a fost: „Măi, nu puteau să pună şi ei 667, ca să nu fie probleme cu cei obsedaţi de apocalipsă?”. Răspunsul meu este: nu, pentru că aceia care le-au introdus îşi doresc într-un mod premeditat să instituie apocalipsa.

Radu Hadârcă

O fosilă vie ridzicolă

Va recomand ultimul articol semnat CTP:

"V-o puteţi închipui pe d-na Ridzi băşindu-se? Eu nu puteam. Însă miercuri seara, mirosul emanat de d-na ministru m-a izbit prin sticla ecranului. În ultimele secunde ale emisiunii moderate de Adrian Ursu şi Oana Stancu, d-na Ridzi s-a repezit cu înfrigurare, fără s-o întrebe nimeni, fără nici o legătură cu ce se discutase („Unde sunt banii, doamna ministru?!“), în ciuda apelurilor „s-a terminat emisiunea!“ să, „comunice“ următoarea „informaţie“: ziaristului Cătălin Tolontan i s-ar fi oferit de către PSD un post de secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului. Într-o proză a lui Marin Preda doi inşi se iau la trântă. Unul dintre ei, cel ticălos şi laş, când se vede cu umerii la pământ, dă drumul unui vânt la fel de puturos ca sufletul lui, sperând, cu această ultimă armă, să-şi asfixieze şi să-şi scârbească adversarul. Singura deosebire dintre insul lui Preda şi madam Ridzi este că d-sa a slobozit flatulenţa pe gură. Şi când mă gândesc că pe ambii obraji m-a pupat d-na Ridzi, brusc şi dintr-o dată, intrând în biroul meu acum câteva zile şi văzându-ne în viu pentru prima oară, şi ultima, în această viaţă…N-am să mă refer la ce am sfătuit-o, căci discuţia a fost confidenţială, dar pot să spun că a repetat obsesiv, ca şi pe posturile TV, că „n-a ştiut să comunice“, de aceea pătimeşte. În schimb, când a fost vorba să-l denigreze prosteşte (secretar de stat în MTS, mare şpagă de funcţie…) pe redactorul-şef al ziarului care a dezvăluit delapidarea de bani publici sub semnătura ministreţei Ridzi, a fost o comunicatoare atât de vioaie…

Cuvântul cel mai obscen pronunţat în legătură cu d-na Ridzi este „tânăr“. „E o campanie îndreptată împotriva unui politician tânăr“ zice d-na Ridzi. Această şopârlă cu ochi de sticlă verzi-albaştri e o mumie, o fosilă vie mai bătrână decât Ion Iliescu. N-am văzut de când mă uit la politică, asemenea colecţie istorică de tenacităţi neruşinate pentru a ieşi din rahat, aflată în posesia unei femei de 32 de ani. Aruncatul cu vina pe subordonaţii pe care tot ea i-a adus, autocritica („am fost naivă, tovarăşi, m-am încrezut în oameni”) „îmi iau angajamentul” („de acum înainte, voi verifica toate hârtiile din minister”), făcutul urechii toacă, când e întrebată a n-a oară unde sunt banii, răspunde tot a n-a oară, fără să clipească, cum că ea a dorit ca tineretul să se bucure de o sărbătoare, insinuarea că e „lucrată”, complotul politic, ca şi cum ar fi putut vreun complotist s-o silească să debiteze „aroganţe” cretine ca „nu e treaba mea ce s-a făcut cu banii” sau „nu mă prezint la comisia de anchetă parlamentară”. Văz în d-na Ridzi, putrezite, descompuse, dar încă vii, pe utemistele, utecistele, uaseceristele de frunte, chitite să ajungă, cu capul vârât între umeri, soldăţoaice credincioase ale partidului, o Aneta Spornic, o Ana Mureşan, o Suzana Gâdea. Plus, fireşte, şcoala pedelistă de mâncat fecale cu polonicul de argint, în care Emil Boc e maestru emerit.

Faptul că PD-L-ul nu a reuşit încă s-o convingă să-şi dea demisia, nici măcar să-i oprească apariţiile la TV, din ce în ce mai dărâmătoare pentru partid, demonstrează, încă o dată, anemia paralizantă de care suferă această formaţiune politică târâtă peste tot cu perfuzorul de un singur om şi fiica lui.

Până la urmă, d-na Ridzi va fi băgată la cală. Dar deja e prea târziu. În urma ei va rămâne un cuvânt care poate că va fi adoptat de limba română: ridzicol, adjectiv."

Cristian Tudor Popescu(gandul.info)

Rating din cadavre

"Nu vrem libertatea voastra"?

Agentii FBI au declansat o ancheta dupa ce un film postat pe YouTube infatiseaza decapitarea unei replici a Statuii Libertatii din New York, transmite HotNews.ro. Clipul se incheie cu mesajul "Moarte Americii!". ziua.ro

Tot mai multa oameni din toate colturile planetei s-au saturat de "binefacerile" pe care Statele Unite le "exporta" cu multa "dragoste" si "milostenie".

Hrebenciuc: Basescu e panicat si nu se mai poate controla

Popularitatea actualului presedinte al Romaniei, Traian Basescu, va continua sa scada indeajuns incat sa piarda daca va candida pentru un nou mandat, considera strategul social-democratilor, Viorel Hrebenciuc. "Traian Basescu va scadea suficient incat sa piarda. Domnul Basescu a fost mereu peste PD-L. Dar acum el a ajuns aproape la nivelul partidului, adica a inceput sa scada", a explicat Hrebenciuc, miercuri, la Antena 3.

In opinia liderului PSD, scaderea popularitatii este efectul comportamentului sefului din ultima perioada, in care spune ca "nu se mai poate controla, nu se mai poate abtine". "Maniera in care reactioneaza la presa denota ca se afla intr-o stare de panica. A raspuns agresiv acum o saptamana sau doua unui jurnalist, iar el, in mod normal, ar fi ras si ar fi glumit. Si atunci, la Bookfest, cu Liiceanu, cand i-a spus ca nu a vrut sa spuna ca scoala romaneasca scoate filosofi, ci tampiti. Nu se mai poate abtine. Si asta il costa", a adaugat Viorel Hrebenciuc.

Sursa

Radu Duda suparat pe toata lumea

Radu Duda, candidat la presedintie, se simte persecutat de toata lumea: presa, intelectuali, politicieni. Duda scrie, pe blogul sau, ca presa bucuresteana ii blocheaza aparitiile de 50 de zile. Orice ar face, nu apare. La pachet, acuza intelectualitatea romaneasca “fashionable, adica celebra” ca este “atât de subjugata politic, economic sau psihologic, incât nu este libera sa priveasca in fata evidenta.” Ca solutie la “blocajul presei bucurestente”, Duda isi propune sa bata “comuna cu comuna, oras cu oras, municipiu cu municipiu”.

“In ultimele 50 de zile am fost blocat sistematic de la orice aparitie la televiziune, radio sau in ziarele bucurestene. Si aceasta pentru ca puterea politica, cea mediatica si cea a banilor sunt atât de ingemanate si atât de proteice incât nu se mai pot deosebi nici ele insele, una de alta.

In plus, intelectualitatea româneasca, in partea ei fashionable, adica celebra, este atât de subjugata politic, economic sau psihologic, incât nu este libera sa priveasca in fata evidenta. Doua precizari: 1. Subjugarea politica poate sa insemne fie obsesia doctrinara, fie subjugarea prin apartenenta la un grup de interese si 2. Subjugarea psihologica inseamna santajarea cu ceva din trecutul persoanei, care se poate face in mod institutional sau privat”, scrie Radu Duda pe blogul sau.

napocanews.ro

Dorinta de parvenire, de mariri si de imbogatire a acestui individ, impostura, nu a scapat ochiului vigilent al poporului, care se pare ca e prea putin incantat de perspectiva de a avea un presedinte actor.

Poveste a corectitudinii politice

A fost odată ca niciodată o tânără persoană pe nume Scufiţa Roşie, care trăia cu mama ei la liziera unei păduri vaste. Într-o bună zi, mama ei o rugă să ducă un coş încărcat cu fructe proaspete şi nişte apă minerală la domiciliul bunicii ei, nu pentru că asta ar fi fost treabă de femeie - nu, Doamne fereşte -, ci fiindcă făcea astfel un gest generos, care stimula dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunitate. În plus, bunica ei nu era bolnavă, ci mai degrabă într-o stare perfectă de sănătate fizică şi mentală, fiind absolut capabilă să aibă grijă de propria persoană, ca orice adult ajuns la maturitate.

Deci, Scufiţa Roşie îşi luă coşul şi porni la drum prin pădure. Mulţi oameni considerau pădurea ca pe un loc plin de pericole şi ameninţări, de aceea nu puneau niciodată piciorul acolo. În ciuda acestui fapt, Scufiţa Roşie avea suficientă încredere de sine şi în sexualitatea ei crescândă, încât să nu se lase intimidată de asemenea clişee freudiene.

Pe drumul spre casa Bunicuţei, Scufiţa Roşie fu acostată de un lup care o întrebă ce duce în coş. Ea îi răspunse:

- Câteva snackuri sănătoase pentru bunicuţa mea, care, cu siguranţă, este absolut capabilă să-şi poarte singură de grijă ca orice adult ajuns la maturitate.

Şi lupul îi răspunse:

- Ştii, draga mea, pădurea nu-i un loc sigur pentru fetiţe care se plimbă singure.

Scufiţa Roşie îi răspunse:

- Consider remarca ta sexistă extrem de jignitoare, însă prefer s-o ignor, gândindu-mă la statutul bine cunoscut de proscris al societăţii pe care-l ai, din cauza căruia stresul te-a obligat să elaborezi această viziune personală despre lume şi viaţă, care este cu totul valabilă. Iar acum, te rog să mă scuzi, fiindcă trebuie să-mi văd de drum.

James Garner Finn
Sursa

Cine dictează?

Jewish Telegraph Agency arată că laureatul Premiului Nobel, portughezul Jose Saramago, a declarăt că poporul evreu nu merită mai mult decât i se acordă, adică "compasiune pentru suferinţa îndurată în timpul holocaustului".

Saramago, care a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru literatură în 1998, a declarat săptămâna trecută, pe când se afla în Brazilia că "a trăi la umbra holocaustului şi a pretinde să li se ierte tot ce fac pe motiv că ei înşişi au suferit în trecut, mi se pare exagerat. N-au învăţat nimic din suferinţa părinţilor şi bunicilor lor". Critic asiduu al Israelului, romancierul portughez a comparat oraşul Ramallah din Cisiordania cu lagărul de concentrare de la Auschwitz: "Spiritul de la Auschwitz e atât de prezent în Ramallah în zilele noastre, încât israelienii construiesc ziduri care ne amintesc de zidurile ghettourilor".

Specializare forţată

Supăraţi pe tupeul unora dintre români, care refuză să înghită versiunea denaturată impusă cu forţa a istoriei recente, puternicii momentului au decis să facă ordine. O serie de tineri politicieni români merituoşi vor merge în Israel să studieze holocaustul, ca să le intre bine în cap cum stau lucrurile. În România, pe lânga sărbătorirea zilei holocaustului, se vor înmulţi comemorările, seminariile, conferinţele şi vor fi puse la punct programe educaţionale despre holocaust. Acestea vor avea ca ţintă modelarea "corespunzatoare" a conştiinţei copiilor care urmează sistemul public de învăţământ. Cât despre "cârcotaşi", pe acestia îi aşteapta puşcăria şi umilirea publică.

Reproducem aici şi o declaratie oficiala a lui Daniel Mariaschin, vicepreşedinte al B’nai B’rith International (cunoscută sectă satanistă iudeo-masonică), după întrevederea de pe 2 august 2003 cu şeful statului: "La întâlnirea cu preşedintele Iliescu am convenit asupra unor paşi importanţi privind comemorarea Holocaustului şi extinderea programelor educaţionale pe această temă. În prezent aşteptăm cu interes implementarea acestui plan de acţiune. Am toată încrederea că un numar de importante organizaţii evreieşti şi experţi în acest domeniu din Statele Unite şi Israel îşi vor oferi expertiza şi experienţa în fructificarea acestor propuneri".

Cărţi interzise

Este vorba despre o carte apărută la Editura Samizdat. Această editură este un furnizor de materiale de calitate pentru cei care au mari îndoieli atât faţă de viitorul luminos care ni se rezervă alături de UE şi NATO, cât şi faţă de viziunea "oficială" asupra trecutului istoric recent.

Mai concret: cartea se numeşte "Holocaustul: martori oculari sau legile naturii?" şi prezintă o variantă mai puţin măgulitoare asupra numitului holocaust. Se deschide cu următorul motto: "Şi dacă ceilalţi ar accepta minciuna impusă de Partid - dacă toate rapoartele ar dovedi acelaşi lucru - minciuna ar deveni adevăr şi ar intra în istorie" (George Orwell, 1984). Cartea este scrisă în baza sistemului întrebare-răspuns, cu argumente extrase din diferite studii.

Celor de la editura Samizdat nu li se mai dă voie să comercializeze cartea. Decizia s-a luat "pe şest", în urma scandalului de anul trecut de la Targul de carte Bookarest, unde Cineva (nu spun cine, dar bănuiţi) s-a indignat pentru că a găsit "Holocaustul: martori oculari sau legile naturii?" expusă pe tarabe. Tocmai se desfăşurase la Bucureşti "Primăvara noilor aliaţi", în urma căreia Adrian Nastase, Rodica Stănoiu, Răzvan Theodorescu şi Ioan Rus au semnat OUG 31/2002, act normativ de tip stalinist.

Ordonanţa de urgenţă nr.31/2002 este un act normativ abuziv, dat la comandă, act care sfidează art. 30 din Constituţia României, referitor la libertatea de exprimare. Cel care consideră că mareşalul Antonescu este un erou naţional şi nu un criminal de război condamnat de o justiţie aservită şi comandată politic, şi afirmă asta public, riscă ani grei de închisoare împreună cu infractorii de drept comun. Cel care crede şi spune că holocaustul este doar o teribilă maşina de făcut bani, de stors miliarde de dolari din suferinţa unor oameni, ŞI ÎN PARTICULAR, CEL CARE SE ÎNDOIEŞTE DE EXISTENŢA ÎN ROMÂNIA A VREUNUI HOLOCAUST ANTI-EVREIESC, niciodată dovedit, riscă oprobiul public, condamnare penală şi lipsire de drepturi. AŞADAR, EXPRIMAREA UNEI OPINII SE PEDEPSEŞTE PENAL. Cei care încearca să opreasca dezbaterile publice pe o temă atât de controversată sunt temători că adevărul ar putea ieşi la iveală.

Semnalăm aici cartea lui Norman Finkelstein, "Industria Holocaustului - reflectii asupra exploatării suferintei evreieşti", unde se prezintă felul în care miliardele de dolari stoarse de la Germania şi Elveţia ca despăgubiri pentru victimele Holocaustului, au ajuns în buzunarele conducătorilor organizaţiilor sioniste care le folosesc pentru propriile scopuri.

Elie Wiesel declara: "Fiecare evreu ar trebui să-şi păstreze într-un colţ al sufletului o zonă de ură - o ură sănătoasă şi bărbătească - pentru ceea ce personifică germanul şi ceea ce persistă în Germania. Să procedam altfel ar însemna să ne trădăm morţii" (Elie Wiesel, Legends of our time, NY, Avon Books, 1968).

Videoclip interzis

MTV Romania a oprit de la difuzare o piesă din cauza faptului că eroina din clipul video se îndrăgosteşte de un ofiţer Wehrmacht.

Piesa "Speram să fii tu", interpretată de Angel (Raluca Ciocarlan), a fost interzisă la MTV România, întrucât conţinutul video-clipului a generat reacţii negative din partea comunităţii evreieşti din ţară. MTV-ul s-a autosesizat în urma apariţiei în presă a unui material pe această temă (în Jurnalul Naţional). Un oficial a motivat decizia postului arătând că "imaginile din clip amintesc evreilor de suferinţele fizice şi mentale pe care le-au cauzat naziştii. Îndepartând această melodie, ne alaturăm comunităţilor evreieşti de pretutineni, respectându-le trecutul".

Shai Aharoni, corespondentul în România al cotidianului "MAARIV", este cel care ceruse postului de televiziune oprirea difuzării, declarând: "Evreii din Romania care l-au vizionat s-au simţit jigniţi şi au plâns. Articolul pe care l-am scris pe aceasta temă va fi de interes în Israel". Autorul scenariului pentru videoclip, Dragoş Buliga, a spus ca nu intenţiona să atace evreii, ci doar să prezinte o poveste de dragoste din al doilea război mondial, neputând fi vorba de propagandă politică.

Consiliul Naţional al Audio-Vizualului aprobase difuzarea piesei, însă, după plângerile venite de la comunitatea evreiească, membrii săi s-au întâlnit pentru a rediscuta legitimitatea difuzării înregistrării. sursa: http://www.roaim.com

Traian Băsescu este tot mai singur şi mai hăituit

"Traian Băsescu este tot mai singur şi mai hăituit, dar dacă îşi revine voi fi primul care dă în el." Declaraţia îi aparţine jurnalistului Ion Cristoiu, prezent în emisiunea 100% a lui Robert Turcescu. Gazetarul a răspuns astfel celor care îl acuză că în ultima vreme a schimbat macazul de la stânga, la dreapta. "O să râdeţi. Îl simt. Sau dacă-şi revine şi începe domnia-sa să dea scatoalce, o să vedeţi că eu voi fi primul care dau în el", a declarat Ion Cristoiu. sursa: Realitatea TV

Duminica a 4 - a dupa Rusalii. Vindecarea slugii sutasului

Pr. Teofil Paraian - Duminica 4 dupa Rusalii - Vindecarea slugii sutasului

Lantul slăbiciunilor

In cadrul Jurnalului de la ora 1 noaptea de la Antena3, s-au afirmat clar urmatoarele: Monica Iacob-Ridzi a sunat-o pe Elena Băsescu in timp ce se afla la sediul partidului, pentru a-i cere sprijinul. EBA a sosit urgent la sediul din aleea Modrogan, de unde l-a sunat pe tacsu'. Acesta l-a sunat pe Boc si uite asa Ridzi nu-si va da demisia! Sâc!

Update. Antena 3 a radiat Jurnalul si stirile de azi noapte!!!

Un vechi clip asiatic contra lui Bush si contra Americii

Un clip amuzant. Se spune ca ar fi fost realizat de nord-coreeni si transmis atat la televiziunea din Coreea de Sud, cat si in Japonia. Sursa

Vom plati triplu serviciile medicale: plata, co-plata si spaga

Prin introducerea tichetelor de sanatate, statul roman ne ia de doua ori banii pentru acelasi serviciu, confirma surse din Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Ministrul Sanatatii socoteste ca prin introducerea tichetelor de sanatate – care sunt, de fapt, chitante taiate de medici – nu se va mai acorda spaga in sistemul sanitar. Reprezentanti ai pacientilor il contrazic.

Pachetul de servicii de sanatate pentru care platim partial, conform proiectului de lege privind coplata, se suprapune cu pachetul de servicii suportate financiar de sistemul de asigurari de sanatate, pentru care ni se opreste lunar 5,2% din salariu. Cristian Vladescu, fost presedinte al CNAS si membru in comisia care a lucrat la proiectul legii tichetelor de sanatate, ne-a declarat ieri ca cele doua pachete nu se suprapun: "Din pachetul de servicii de baza, platit din asigurarile de sanatate si care inainte cuprindea aproape totul, s-a luat o mare parte din servicii si, in paralel, s-a introdus coplata". Surse din CNAS ne-au explicat insa ca nu s-a schimbat mai nimic. "Pachetul actual cuprinde aproape orice serviciu medical. Exceptie fac transplantul, operatiile estetice, unele servicii stomatologice pentru adulti si alte investigatii de acest gen. Micsorarea este nesemnificativa. S-au scos, practic, numai investigatiile foarte rar folosite – sub 100 de cereri pe an in toata tara –, iar pentru majoritatea s-au stabilit coplati", ne-au declarat sursele citate.Vezi tot articolul aici.

Remember Jim Morrison

Jim Morrison - The severed garden

ELEGIE PENTRU CEZAR IVĂNESCU

Prietenul meu a fost lichidat mişeleşte
Pentru că încălca prea des viteza libertăţii
înţeleasă ca necesitate de foştii marxişti
Deveniţi moşieri de carton sau belferi

Imorali sadici corupţi şi cumularzi stăpâni
Pe ferma de vite a scrisului cu pastă de scris
Cei doi i-au încropit un scenariu profitând
De naveta lui din turcitul oraş în oraşul cu tei

Dar mai ales de oploşirea sa de trei zile
În oraşul de plumb pentru o banală operaţie-n dos
şi l-au remis turcitului oraş pe chitanţă cu acte
fantasmagorice potop de inexactităţi medicale

cum se întâmplă la noi atât de des şi de cinic
normal că nici după un an nu s-a făcut lumină
asupra cazului şi se va face poate peste un veac
ca-n alte cazuri asemănătoare de genii excluse din peisaj

prietenul meu atât de vehement cu nedreptatea
din fragedă pruncie şi până la mormânt;
tineri eram în oraşul Baad şi-n tot ţinutul Canaan
fiecare dotat cu norocul şi determinarea lui;

când am survolat primul fără antrenament spaţiul
ca să ating globul de aur al lunii şi în tot acest timp
prietenul meu se antrena singur la trapez fără plasă
din exerciţiul meu am produs fireşte un ecou de arhivă

în timp ce prietenul meu ameriză ulterior la fix fără probleme
primul din generaţia noastră fără a trezi aclamaţii
deşi erau la modă aclamaţiile: mai curând duşmănii şi grimase –
însuşi rămânând pentru rest cu grimasa nerecunoaşterii

nemeritate: deci până la urmă s-au hotărât să-l scoată din peisaj
lichidându-l; nu fără a-l umili şi mort refuzându-i trupul să-i fie
expus după datină la muzeul de igrasie al scrisului
cu păstă de tomate şi cu vin la damigeană trezit

hăituit să fie remis din nou - acum nemuritor şi rece -
în oraşul cu teii unde fu îngropat în mare triumf
a treia zi cu salve de tun si cu fanfare numai că
la ultima deschidere a sicriului fu găsit desculţ

pantofii de firmă şi şosetele lui fuseseră împărţite
loruşi - se purta elegant în ultima vreme ca un invingător -
încât ce era de făcut au tras capacul peste sicriu peste
trupul acestui om al durerii el care ne-a purtat în sufletul său

toate neputinţele noastre ca însuşi domnul nostru Hristos Iisus.

Ion Murgeanu

Sursa: napocanews.ro

Duios Boureanu impungea

Cristian Boureanu, pe vremuri socotit drept un tanar care promite, a dezamagit din nou prin prestatia suburbana pe care o are in cadrul comisiei "Ridzi", deturnand incontinuu discutiile. Spun din nou, pentru ca acesta s-a afirmat initial in cadrul mafiei imobiliare, realizand un "tun" de 1,5 milioane de euro. El mai este învinuit de abuz în serviciu în dosarul Loteria, acesta contrasemnand un document prin care se inăspreau condiţiile pe care trebuia să le indeplinească partea romană, mărindu-se cota pe care urma să o primească firma străină(Intracom- Grecia) din profitul Loteriei.

Prestatia sa in cele doua zile de audieri ale comisiei "Ridzi" s-a rezumat la cuvinte jignitoare la adresa Alinei Gorghiu, deputat PNL si a pesedistului Nicolae Banicioiu: " Daca vorbim despre familie, atunci aveti grija ca vorbim despre amanti" i-a zis deputatei, iar lui Banicioiu: "Ori faceti pe prostul, ori chiar sunteti prost si imi asum ce va spun, ca sa incepem de dimineata cu jigniri, si nu observati foarte clar diferenta intre un om implicat in chestiunile de la ministerul Tineretului si o cercetare care se desfasoara undeva in institutiile statului. Imi asum ce spun, ca de ipocrizie m-am cam saturat".

UPDATE. Il urmeaza indeaproape Robert Sorin Negoita. Vezi in mass-media.

Avem cel mai prost Guvern

Cea mai importantă preocupare de până acum a Guvernului a fost de a lua acele măsuri care să limiteze efectele negative ale crizei economice prin mijloace ”legale şi instituţionale”, a declarat azi premierul Emil Boc la o întâlnire pe teme economice, organizată de KPMG.

Pai si de ce naibii nu fac nimic? De ce s-au dat arhi-cunoscatori ai situatiei economice a tarii inainte de alegeri, iar acum au uitat neaga minciunile pe care s-au cocotat acolo? De ce au negat criza pana in momentul in care erau pe punctul de a se ineca cu (am lasat cacofonia) ea? De ce lanseaza programe care nu au avut succes nici in alte state, gen Prima Casa? Cum sa tolerezi ca o persoana ca Monica Iacob Ridzi, care si`a batut joc de banii publici, sa mai fie ministru? Care sunt de fapt masurile anticriza luate pana acum? Unde e planul concret anuntat inca din ianuarie? De ce nu se face un concurs de proiecte anticriza pentru a asculta si parerea altora? Ce se va intampla daca tot planul anticriza se va dovedi un mare bullshit? Vor spune “Sorry, n-a iesit cum am vrut” si vor pleca? Cine a scris penibilitatea asta , plina de platitudini si declaratii de intentii, numai buna de o compunere scolara? Sursa: dan popa's Weblog.

Hemingway 21 iulie 1899 – 2 iulie 1961

"Nu judecaţi oamenii după cei cu care se adună. Nu uitaţi că Iuda avea amici ireproşabili"

Ortodoxia la Chiuiesti

O noua recompensare a suferintelor evreiesti?

Elie Wiesel, o dovada vie a faptului că se mai ieşea si în viaţă din lagărele de muncă germane, şi-a exprimat indignarea faţă de “încetineala cu care se recompensează suferinţe îndurate de evrei” în aceste lagăre. Afirmaţile sale au fost făcute cu ocazia deschiderii conferinţei internaţionale pe această temă, desfăşurată la Praga.

„De ce a durat atâta?…Cel mai bun răspuns ar fi fost înapoierea după sfârşitul războiului a clădirilor, banilor, operelor de artă care fuseseră confiscate”, a pretins el. „Faptul că nu a fost făcut acest lucru este scandalos” a continuat acesta să peroreze la conferinţa ce a avut loc la mai mult de 10 ani după ce 44 de ţări au acceptat cu umilinţă la Washington să continue retrocedarea bunurilor respective (deşi parcă ţările care au participat în război de partea Germaniei au fost în număr mult mai redus).

Principiile adoptate la Washington referitoare la restituiri şi compensaţii pentru confiscările operate asupra averilor evreieşti în perioada 1939-1945 nu constituie literă de lege în unele din aceste ţări, în principal în Europa de Est, unde nu au fost implementate (încă).

Stuart Eizenstat, conducătorul delegaţiei SUA, a declarat că această conferinţă reprezintă „una din ultimele şanse” de a injecta un sentiment de urgenţă în rezolvarea acestei probleme (de notat obişnuitul limbaj de lemn). Stefan Fule, Ministrul ceh de Externe şi a cărui ţară deţine Preşedenţia UE pînă la sfârşitul lunii iunie, a apelat la participanţi să trimită „un mesaj clar” pe fondul “creşterii sentimentelor anti-evreieşti în Europa”.

Reprezentanţii a peste 49 de ţări şi a numeroase organizaţii au luat parte la conferinţa de 5 zile ce va fi ultimul eveniment (considerat important de presa de sistem) ce va avea loc în timpul deţinerii Preşedenţiei UE de către Cehia. Scopul conferinţei este evaluarea „progreselor” făcute de la conferinţa din 1998 desfăşurată la Washington, cu alte cuvinte, se vor număra banii, acitvitate specifică… bancherilor.

Conferinţa a început la scurt timp după ce guvernul Lituaniei a anunţat un plan de amânare a plăţilor compensatorii până în 2012 datorită crizei economice. Lituania se angajase să plătească dintr-un fond guvernamental, în decurs de 10 ani, aproximativ 33 milioane de euro, ce reprezintă cam o treime din valoarea proprietăţilor confiscate. Comitetul Evreilor din America a declarat însă, pe tonalitatea obişnuită, ca propunerea este „prea mică şi vine prea târziu”. Sursa: frontpress.ro

PS. Vad ca problema banilor se pune cu mare urgenta, de cand Elie Wiesel si-a pierdut banii la Caritasul lui Madoff, desi holocaustul asta a fost platit cu "dobanzi" uriase..

Intre a fi barbat sau a ramane cartita

A-ti recunoaste greselile si a ti le asuma este o fapta de mare demnitate, cinste, si uneori chiar izbavitoare. Asistam de ani de zile la deconspirari ale unor colaboratori ai securitatii, la circul CNSAS - Justitie, intrucat toti cei descoperiti cauta sa-si obtina o sentinta favorabila prin tribunale, de parca asta ar spala rusinea faptei lor. Magistrati, politicieni, sportivi, oameni ai bisericii, ajung rand pe rand sa trebuiasca sa justifice actiunile lor din tinerete.

"Este un dosar fabricat" striga toti in cor. "Am fost pus sa semnez o hartie" adauga ei. "Mi-au imitat scrisul" incearca ei o ultima chichita. "Am vrut sa fiu de folos patriei" sau"Am o constiinta curata" zic altii. Greu de spus cat adevar e in fiecare afirmatie a acestora.

In bataia tunurilor se afla acum Gica Popescu, unul dintre cei mai iubiti jucatori de fotbal romani. Au urmat justificarile de rigoare, plus teoria conspiratiei. Adica tot ce se intampla e din cauza ca el ar fi vrut pe vremuri sa candideze la functia de secretar si acum, probabil ca va candida iar. Si vezi Doamne, acum i se ataca imaginea! Nu cumva si-a stricat singur imaginea atunci cand s-a asociat cu fratii Becali in firma ISM? Nu si-a aruncat singur cu noroi in blazon cand a facut matrapazlacuri in transferurile de jucatori, pe care urmeaza sa le plateasca in justitie? Nu securitatea i-a pus poprire pe vila din Voluntari, ci DNA-ul.

Dar ce este si mai dezamagitor in cazul Gica Popescu este declaratia de ieri, in care afirma ca nu va cere expertiza grafologica. Pai daca nu e scrisul lui, de ce nu? Pentru ca cel mai probabil Gica a mintit. La fel de dezamagitor e faptul ca unii ne tot amintesc ca a fost marele fotbalist, marele capitan la Eindhoven, Barcelona etc. De parca asta ti-ar permite sa fii mai imoral decat restul lumii!

Toate astea au o morala simpla. Nu vreau sa iau apararea fostului presedinte Ion Iliescu, dar daca s-ar fi realizat reconcilierea nationala pe care el o dorea, nu mai asistam la o vesnica vanatoare de vrajitoare, santaje politice si circ gratuit. Sa nu uitam ca institutia asta, CNSAS, a fost folosita pentru asasinarea unuia dintre cei mai mari poeti romani, Cezar Ivanescu, de catre Mircea Dinescu(Pe 29 ianuarie 2008, Dinescu, membru al Colegiului CNSAS, a livrat presei “pe surse” dezinformarea că poetul de prestigiu Cezar Ivănescu ar fi colaborat cu Securitatea. Cei de la agenţia NewsIn fiind primii care au intoxicat presa cu informații calomnioase.) Numai si numai pentru fapta asta oribila, institutia asta trebuia "ucisa".

Inca mii de dosare si de dezvaluiri asteapta sa fie scoase la lumina, oameni santajati, cariere frante. Cat timp circul este asigurat, ce mai conteaza ca painea e neagra si veche?

Vezi si articolul acesta si acesta .