Letonia, Lituania si Estonia au parte, in aceste zile, de cele mai puternice proteste de strada din 1991 incoace, cand s-au eliberat de sistemul sovietic. Acum, protestele sunt cauzate de cumplita criza economica ce a lovit tarile cu cel mai inalt ritm de crestere din Uniunea Europeana. Vineri, la Vilnius, sute de oameni au luat cu asalt cladirea Parlamentului. S-au spart geamuri si s-a aruncat in fortele de ordine cu pietre din pavaj. 86 de persoane au fost arestate, dupa ce politia a folosit tunuri cu apa si gaze lacrimogene.
Protestele survin dupa ce, pe 13 ianuarie, la Riga, in Letonia, 106 persoane au fost arestate, tot in urma unor grave tulburari ce au tintit atat Parlamentul, cat si Guvernul. In Estonia, situatia este la fel de grava.
Nu doar la Marea Baltica criza economica provoaca lupte de strada. In Bulgaria vecina, la mijlocul saptamanii trecute, mii de persoane au lovit Parlamentul. Peste 180 de persoane au fost arestate si au fost trimise in regim de urgenta in fata Justitiei. La Sofia insa, studentii, fermierii si activistii ecologisti au anuntat ca pregatesc pentru aceasta saptamana noi manifestatii de strada.
In Europa de Vest, au loc aproape zilnic demonstratii de protest, dar ele nu au inclus pana acum marsuri asupra capitalelor si nici atacarea institutiilor fundamentale ale statului de drept, asa cum sunt Parlamentul sau Guvernul. In general, au avut loc acelasi tip de manifestari pe care-l vedem in fiecare zi si in Romania, cu muncitorii adunati in curtea fabricilor care se inchid.Analistii sunt ingrijorati de “aterizarea” dura a economiilor est-europene. In tarile baltice, de exemplu, Letonia a avut crestere economica de 12,2 la suta anual, iar in trimestrul trei al anului trecut contractia economica a atins 4,6 procente, iar in Estonia si Lituania 3,5 la suta si, respectiv, 4,3 la suta.
Lumea a iesit in strada. Oameni care au contractat imprumuturi pentru a-si cumpara casa, mobila si automobil s-au trezit brusc fara slujbe si datori vanduti bancilor. Criza economica din America nu numai ca a traversat oceanul, lovind populatiile bogate din Marea Britanie, Germania, Franta sau pe cele in curs de imbogatire din Spania sau Italia, ci s-a aratat intr-o maniera dezastruoasa in Europa de Est.
Bruxellesul se teme acum ca Europa de Est sa nu ia foc, iar demonstratiile sa cuprinda cele doua ancore ale regiunii - Polonia si Romania.
Intrebarea este de ce sa ataci Parlamentul daca nu-ti poti plati ratele la banca? Din Estonia si pana in Bulgaria, urletele multimii au fost aceleasi ca la Atena la sfarsitul anului trecut: “Ne-am saturat de coruptie, ticalosilor!”.
Daca in Grecia situatia este oarecum diferita, in ciuda coruptiei institutionalizate investitiile in infrastructura fiind totusi omiprezente, in tarile baltice si in Bulgaria aceste proiecte sunt doar cu putin mai avansate ca in Romania, tara care detine, in acest domeniu, lanterna rosie la nivelul Uniunii Europene.
Infrastructura ce ar fi putut fi construita in vremuri de prosperitate economica si ar fi putut fi un fel de plasa de protectie la vremuri de restriste nu a aparut intr-o masura semnificativa in Estul continentului, iar in Romania, practic, nu a aparut deloc.
Situatia este cu atat mai grava, cu cat Vestul nu poate ajuta cu mare lucru. Europa a constituit un fond anti-criza, dar accesul la bani este dificil si limitat. Ambitia Romaniei de a obtine 5-10 miliarde de euro din acest fond este mai degraba o iluzie intr-un an de alegeri prezidentiale.
Dupa 1990 incoace, cu masuri diferite de la tara la tara, Occidentul a sprijinit intotdeauna Estul intr-o maniera semnificativa, prin stergerea de datorii de zeci de miliarde de dolari pentru Polonia lui Walesa sau Ungaria lui Gyula Horn, sau macar cu sfaturi si expertiza pentru Romania lui Ion Iliescu.
Cumplit este astazi ca nimeni nu poate ajuta pe nimeni. Marti se instaleaza la Casa Alba presedintele ales Barack Obama. Increderea este uriasa, asteptarea enorma, scenariul hollywoodian. Daca miracolul economic nu se infaptuieste foarte repede, deziluzia va fi ingrozitoare.
Deocamdata, nici unul dintre planurile de relansare economica din Marea Britanie, Germania sau Franta nu a dat rezultate. Nici Estul indepartat nu sta prea bine. Puterea lui Putin a inceput sa crape in Rusia, unde barilul de petrol se vinde cu 35 de dolari, foarte aproape de pretul de extractie din Siberia in vreme de iarna.
Cat despre China, incredibilul s-a produs dupa Tienanmen: demonstratii violente ale muncitorilor din fabricile care se inchid in ritm de cateva sute pe zi…
La Bucuresti, ingrijorare exista cu adevarat deocamdata numai la nivel inalt. Presedintele Basescu care, vara trecuta, privea fara emotie castigarea celui de-al doilea mandat prezidential are acum un contracandidat intr-adevar de temut: criza economica.
Acest lucru incepe, de altfel, sa si transfere puterea informala de pe esichierul politic de la PDL catre PSD, de la Traian Basescu catre Mircea Geoana. De aici, poate, si nervozitatea presedintelui Basescu si a premierului Boc. Vor incepe, oare, si in Romania luptele de strada? Probabil ca nu, atata vreme cat in Bucuresti criza inca nu a lovit cu adevarat. Promisiunile aberante facute in campanie au fost date uitarii de Guvern, dar nu si de cei carora li s-au promis.
Deocamdata, singurul efect palpabil al crizei este intarzierea de cateva zile la plata pensiilor. Pensionarii nu vor ataca cu pietre Guvernul sau Parlamentul. In schimb, cei care isi vor pierde locurile de munca in centura industriala a Capitalei ar putea sa o faca.
Toate ingredientele ce au condus la exploziile din tarile baltice si Bulgaria se regasesc si in Romania. Deocamdata, Bucurestiul are un respiro in care de undeva, de oriunde - FMI, Banca Mondiala, BERD; BEI, zona Golfului - ar trebui adusi bani in Romania pentru a se finanta cu orice pret proiectele de stat.
Din nefericire, judecand dupa incrancenarea cu care guvernantii de astazi isi impart ciolanul virtual, sunt slabe sanse ca vreunul dintre ei sa-si dea seama ca in jurul nostru au inceput luptele de strada pentru o bucata de paine… Sursa:Bogdan Chireac-Ziare.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu